Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Domnule deputat Radu Zlati, mă bucur atunci când constat că părerile exprimate pe acest blog stârnesc interesul unor actori politici care, din când în când, mai beau câte o cafea cu puternicii zilei. Se ştie că la o cafea timpul se comprimă iar ideile circulă mai direct, în forme mai puţin cosmetizate. Vreau să vă precizez şi dumneavoastră (ca deputat) şi altora ca dumneavoastră, ale căror nume le recunosc în lista mea de vizitatori cu notorietate publică (deunăzi am observat că m-a onorat cu o raită virtuală şi domnul Varujan Vosganian), că atunci când scriu îmi pun nădejdea în domniile voastre că veţi face ca, într-un fel sau altul, direct sau strecurate sugestiv printre înghiţiturile de cafea, mesajele mele să ajungă la destinatarul final.
De ce cred că aceste mesaje pot aduce beneficii acestuia? Nu atât pentru că ideile mele ar conţine în sine ceva valoros ci, mai ales, pentru că ele vin ca reflectii din afară. Şi nu orice fel de reflectii ci unele bine-cântărite şi oneste (oneste uneori până la brutalitate faţă de ceilalţi şi chiar faţă de mine). Într-un concurs de bucătari şi bucate nu sunt nici membru calificat al juriului, nici trimis al vreunei reviste de gastronomie ci degustător cu drept de vot din partea mulţimii vizate să devină clientul final.
Mă întorc la precizările dumneavoastră de azi. E bine că le-aţi făcut pentru că ele demonstrează, cu referire la PNL, acţiune şi nu expectativă, mobilizare şi nu defetism, viziune şi nu arbitrariu.
Pe de altă parte, însă, ceea ce am prezentat eu în articolul “Ce aşteaptă Crin Antonescu?”  reprezintă modul în care se văd lucrurile la nivelul electoratului liberal neînregimentat în structuri. Care, în mod cert, este mult mai numeros decât cel cu carnet de partid. Mai numeros dar şi mai vulnerabil la aparenţe, la intoxicări, la stratageme oneroase de campanie electorală. Faptul că media “nu este deschisă generos lui Crin Antonescu” este o realitate defavorabilă azi dar o realitate dintre acelea de tip arte marţiale, care se pretează la transformarea mâine, prin inteligenţă şi oportunism, din dezavantaj in avantaj, din handicap în atu.
Mi se pare imperioasă crearea în cadrul PNL a unei echipe de excelenţi comunicatori (atât pe plan central cât şi pe plan local) şi a unei strategii de comunicare aptă a atrage mijloacele media spre comunicatori şi nu invers.
Echipa de comunicatori va trebui să deschidă teme de interes major într-o formă cât mai polemică, care să declanşeze controverse, dezbateri, să dicteze agenda iar Crin Antonescu va trebui să reprezinte în această construcţie instanţa clarificatoare, către care se concentrează periodic toată atenţia şi care, prin discursul său fulminant, să “ia faţa” contracandidaţilor PNL de care lumea se va sătura văzându-i neîncetat, cu aceleaşi clişee, ba la A3, ba la RTV.
Idei ar fi multe, mă opresc deocamdată aici. Esenţială devine pentru moment decuparea netă şi cât mai urgentă a PNL, în tabloul haotic al vânzolelilor electorale de tot felul, ca un partid sigur pe el şi pe ce trebuie să facă, un partid lucid, pragmatic şi capabil a comunica susţinătorilor săi (unii descumpăniţi) încredere şi mobilizare.

Contele de Saint GermainEditorialeA3,Crin Antonescu,PNL,Radu Zlati,RTVDomnule deputat Radu Zlati, mă bucur atunci când constat că părerile exprimate pe acest blog stârnesc interesul unor actori politici care, din când în când, mai beau câte o cafea cu puternicii zilei. Se ştie că la o cafea timpul se comprimă iar ideile circulă mai direct, în forme...Blog politic si polemic