Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Politicienii sunt cinici. „Scopul scuză mijloacele” pare a fi un principiu din dotarea lor standard. Cei responsabili îl folosesc cu limite, după propria conștiință. Limitele celorlalți sunt împinse la infinit: „După noi, potopul”!

 

Scăpat dintr-o strânsoare pe care și-o credea fatală (înlăcrimatul mesaj preelectoral „Să-ți fie rușine Dinu Patriciu”), Traian Băsescu a promis in prima clipă după neașteptata victorie, reconcilierea națională. A fost doar siajul spaimei din care nu-și revenise încă. Firea sa revanșardă a recuperat însă rapid, reluându-l în stăpânire chiar cu un supliment de iraționalitate.

Opoziția politică s-a dovedit  o țintă neîndestulătoare pentru ura prezidențială tot mai copleșitoare, dospind tot mai apăsător cu fiecare nouă apariție publică. Am asistat la o răzbunare fără precedent, prin biruri și desființări de spitale, împotriva poporului ce îndrăznise să-i dea atâtea emoții la alegeri; câte un scuipat între ochi francezilor, nemților și olandezilor a fost lansat prin strungăreața înaltei fețe de la Cotroceni, cu mare pricepere marinărească și cu o dedicație specială: „pentru Schengen”; rușilor le-a fost rezervată o flituire cu un recurs miștocăresc la istorie.  Și, ca și cum extravaganțele menționate nu ar fi fost suficiente pentru un diagnostic de canapea, furia deloc potolită după atâtea accese demne de o cămașă de forță a reizbucnit. Domnul Băsescu s-a descotorosit și de ultimele aparențe de  pacient sedat și a încercat, în stilul său cazon – pirateresc, să-și vâre picioarele murdare chiar și în covata regelui. Aici însă, ghinion, a fost tratat exact cu atenția cuvenită unei mărimi cu valoarea exprimată mult după virgulă. A fost, adică, ignorat complet.

Cu un astfel de Huidu la volanul țării, echipajul său  din cockpit format din Boci, Udre și Anastase (altfel indolenți și fără gustul riscului) s-a trezit antrenat în vijelioase raiduri imorale, penale, antinaționale. Daca-ar fi sărit afară de la început, când viteza le-o permitea, acești blajini bătători de mătănii, acești umili sărutători de odăjdii, se mai puteau salva, mai puteau spera la scuze și clemență. Așa însă, ratând momentul, se trezesc acum condamnați până la capăt să fie complici la infracțiuni deosebit de grave, în formă continuată, cu un kamikaze.

Le e menit să triumfe sau să piară odată cu un aventurier orbit de adrenalină, iată înspăimântătoarea sentință.

Când trăiești cu o atât de grea apăsare pe conștiință parcă nici bogăția nu te mai fericește, nici puterea nu te mai energizează. Vezi doar ziua de mâine și nu-ți poți scoate din minte un anonim din lumea ta, supranumit Gaddafi, și chipul justiției populare ce-l fugărea spre destinația finală cu o țeapă străpungându-i izmenele.

 

Contele de Saint GermainEditorialeAnastase,Boc,Dinu Patriciu,Gaddafi,Schengen,Traian Basescu,UdreaPoliticienii sunt cinici. 'Scopul scuză mijloacele' pare a fi un principiu din dotarea lor standard. Cei responsabili îl folosesc cu limite, după propria conștiință. Limitele celorlalți sunt împinse la infinit: 'După noi, potopul'!   Scăpat dintr-o strânsoare pe care și-o credea fatală (înlăcrimatul mesaj preelectoral 'Să-ți fie rușine Dinu Patriciu'), Traian...Blog politic si polemic