Un troc nesimţit!
Sunt subiecte de actualitate la care reacţionez cu întârziere. De ce? Pentru că vreau să le înţeleg corect dedesubturile, să nu descriu emoţii, enervări, umori ci concluzii cât de cât fundamentate raţional. (mai mult…)
Stafia lui Kovesi şi setea de sânge
Stafiile nu au sânge. Dece? Pentru că nu au inimă. În plus, sunt şi laşe. Bântuie doar acolo unde cineva le deschide uşi secrete şi le ţine spatele acoperit. Într-un mediu insensibil la puterile lor malefice devin sleite. Doar se preling, se târâie şi nu sunt în stare de nimic memorabil. (mai mult…)
Despre evoluţia simpatiilor şi antipatiilor politice
Am mai atins subiectul ăsta în diverse postări ale mele, mărturisind şi mirându-mă. (mai mult…)
Refuzul nuanţelor sau despre cum înţeleg unii obiectivitatea
Societatea românească este sever polarizată, la limita radicalizării fără întoarcere. Elemente obiective dar şi factori emoţionali împing tot mai mulţi semeni spre evaluări tranşante: bun – rau, alb – negru, pro – contra. (mai mult…)
Propaganda care te face să vomiţi
Or avea şi alte partide comportamente scandaloase, dar USR-ul este de neegalat la tupeu şi neobrăzare. (mai mult…)
Menajeria de la MAE
Te-ai fi aşteptat ca Ministerul Afacerilor Externe, prin natura rolului său de vitrină a ţării deschisă spre interacţiuni cu străinătatea, să o reprezinte ca pentru export. Cu ce are mai frumos, mai bun, mai atractiv, mai admirabil. (mai mult…)
Vocea României politizată
Nu ştiu dacă aţi observat două lucruri: Antrenorul Tudor Chirilă câştigă mai mereu la Vocea României; Antrenorul Tudor Chirilă este singurul activist politic dintre toţi antrenorii. (mai mult…)
Jocul perdant al PSD-ului
Atitudine de aroganţi laşi! Aroganţi pentru că fac pe durii în negocieri având ca argument suprem “fără noi nu se poate”. Dar doar fac pe durii, doar ameninţă cu ieşirea de la guvernare, în realitate nici prin cap netrecându-le să ia calea opoziţiei. Laşi, pentru că le e frică de puscărie. Le e frică de faptul că lăsând pârghiile justiţiei şi banilor mulţi din mână se vor pomeni în cap cu toate zoaiele trecutului lor dubios, cu o mie de procese deschise şi cu multe “personalităţi”... închise. S-au reformat cum? Numindu-l preşedinte pe Grindeanu care a avut grijă să candideze fără contracandidat? Care, în vremuri tulburi pentru ţară, s-a baricadat cu Ponta în Palatul Victoria refuzând să cedeze puterea de lider neales de nimeni ci doar numit strict politic? Omul ăsta nu are pic de carismă. Cu aerul său pur tabagic, cu un rictus multifuncţional în colţul gurii menit să…
Răul cel mai mic. A alege între USR şi AUR.
Din nou (pentru a câta oară?) suntem prinşi la mijloc între două rele care ni se propun spre alegere. USR şi AUR ne ameninţă gândirea limpede. Oferte oribile! Lideri detaşaţi în competitia haitelor malefice din România. Progresişti şi suveranişti – conform etichetelor lor de marketing. În realitate, nişte adunături de resentimentari “manipulaţi ştiinţific” dacă e să ne luăm după profilele psihosenzoriale ale liderilor şi susţinătorilor lor. Teoretic, s-ar putea guverna fără ele? Da! Practic? Extrem de greu! De ce? Pentru că useriştii, puţini la număr, sunt susţinuţi de preşedinte şi o parte importanta din servicii. Iar auriştii, mulţi la număr, deţin arma nemulţumirii populare. Atunci ce-ar mai rămâne pentru o, cât de cât, normalitate la guvernare? PSD + PNL + UDMR + minorităţi. Adică tot ăia care ne-au băgat în corzi? Cu aceeaşi echilibristică parlamentară în jurul lui 50%? Cu aceiaşi anchilozaţi incapabili de a găsi soluţii flexibile şi de…
Despre intoleranţă şi ură
Dacă vrem să fim mai buni decât cei pe care îi criticăm nu trebuie să mergem pe urmele lor ci trebuie să ne alegem propriul nostru drum conform valorilor pe care le preţuim. (mai mult…)