Când aparențele înșală
Unul dintre vizitatorii blogului meu, care se semnează @InimaRea, s-a identificat singur, crezând că ne strivește, ca fiind scriitorul G. T. Cum, în ignoranța mea, nu auzisem de domnia sa până atunci și cum, în lipsa unor maniere corespunzătoare, am făcut imprudența să recunosc într-un comentariu că acest nume imi este necunoscut, mi-am atras grabnica și eterna sa maledicțiune. A început să-mi vâneze fiecare opinie pentru a-și exersa în subsolul ei, cu orice preț, spiritul de contradicție; uneori mai presus de logică ori de amenințarea ridicolului.
De-o vreme am decis să nu-i mai postez pe blog enervările în formă scrisă, pentru că a-i răspunde însemna o imensă pierdere de timp iar a nu-i răspunde putea să fie interpretat ca o încurajare la perseverență.
Astăzi insă, distinsul scriitor GT m-a onorat cu o izbucnire atât de impregnată de parfum de viscere insuficient oxigenate, încât m-am hotărât să-i redau notorietatea după care tânjește atât, consacrându-i un editorial în exclusivitate. Am să încerc să-i public chiar și poza (nu știu dacă o să mă pricep), ca să vă amuzați (vă rog însă cu discreție) atunci când veți citi, undeva mai departe, cum mă face dânsul pe mine un „bătrânel firoscos”.
Iată, în continuare, comentariul lui @InimaRea la textul publicat de mine azi și intitulat „Băsescu și Horty „“ cultura”.
@InimaRea
„Cum era de așteptat, ai început să bați cîmpii. Așa pățești cînd îți faci „curte” în loc de blog, și accepți numai tămîieri.
De pildă analogiile tale dintre Horty și Băsescu sînt jalnice, ca și speculația că ultimul s-ar fi apropiat de unguri fiindcă l-ar refuza țara.
La fel sînt pretențiile tale de cunoscător al istoriei Europei, cu referirile la aventurile lui Horty. Mai aproape săpînd, ai fi aflat că și Antonescu inițiase tratative de armistițiu cu Stalin dar „Actul de la 23 August” a-ntors definitiv situația în favoara rușilor.
Citatul din Bismark e prost plasat căci prost înțeles. Ideea lui vine de la Richelieu (l”™interet d”™Etat) și de la Maetternich (echilibrul de putere) căruia Bismark i-a dat alt nume „“ Realpolitik.
Tînărul tău Rege n-a luat nimic pe umerii săi ci în cîrca sa istorică, salvîndu-și familia de la o existență mizeră, de rudă săracă a monarhiilor europene. Ei, aici ar fi mers o comparație cu alte dinastii, care-au refuzat să abdice și s-au refugiat în Vest cu ce aveau în gemantane, nu în vagoane.
În fond, tu cam ești de acord cu Băsescu „“ aici, în ce-l privește pe Ion Antonescu. La atît se rezumă liberalismul tău fără rădăcină, altfel ai fi știut că Brătienii au fost neînduplecați adversari ai Hohenzollernilor, aprope imediat după ce l-au adus pe Carol pe tron. Și-ai mai fi știut că și Brătianu, și Maniu s-au spălat pe mâini cînd Antonescu le-a propus să preia conducerea țării, s-o scoată ei din război.
Deh, contele tot conte! Nu se coboară el la izvoare, el s”™adapă de la „ghiuvetă”. Acolo, nu-i apă vie, e doar apă chioară, de clătit ochii și-atît”.
De ce s-o fi enervat atât de neliterar un ditamai scriitorul: de text, de context sau de lipsă de argumente? Pentru că acuză, jignește, iar când ajunge la prezentarea argumentelor abandonează, vlaguit, demonstrația.
Nu ne explică de ce analogiile dintre Horty și Băsescu ar fi jalnice; eu m-am referit doar la lucruri documentate (ambii au făcut Academia de Marină, ambii au fost comandanți de navă, ambii au ajuns șefi de stat). Dacă i-aș fi asemănat la patriotism, la preocuparea pentru binele real al țării lor, poate că da, aș fi fost jalnic, dar așa?
Apoi, de ce e janică „speculația” că Băsescu „s-ar fi apropiat de unguri fiindcă l-ar refuza țara”? Ce nu e adevărat aici? Că-l refuză țara, cu 20% predicție electorală, sau că e prieten la cataramă cu premierul Orban, că l-a făcut pe Laszlo Tokes vicepreședintele Parlamentului European, că nu știe ce să le mai descânte UDMR-iștilor ca să-și păstreze jilțul? Â
Tocmai pentru că nu am pretenții de cunoscător al istoriei mă documentez de două ori mai atent atunci când scriu despre istorie decât despre domenii mai apropiate mie. Tot ce-am afirmat despre Horty e adevărat (ba chiar am lăsat deoparte faptul că Hitler îi răpise și fiul pentru a-l șantaja mai eficient) iar argumentul că „Antonescu inițiase tratative de armistițiu cu Stalin dar „Actul de la 23 August” a-ntors definitiv situația în favoara rușilor” ce să însemne de fapt? Cumva că la momentul 22 August tratativele lui Antonescu nu erau în favoarea Rusiei și brusc s-a băgat Regele Mihai și a doua zi le-a stricat? Așa o enormitate numai un fan fără limite al lui Ion Antonescu ar putea-o spune sau un prozator de fictiuni, energizat artificial, în preludiile sale onirice.
În fine, n-aș mai insista… Totul e atât de străveziu… Întreg pasajul despre „Tânărul tău Rege…” e atât de vadimtudorist pe cât de mirceamihăieșist e fragmentul referitor la Brătianu și Maniu.
Cât de rău trebuie că l-am scos din paradigmele tinereții sale roșii pe domnul GT de i-am făcut atâta inimă rea încât să-mi arunce cu „ghiuveta” în cap.
Și ca să vedeți că e vorba de parapon și nu de istoria națională, și ca să înțelegeți cât de liberal și antibăsist este subiectul nostru de azi, vă mai reproduc un mesaj scris de acesta din adâncul cugetului și simțirilor sale de român verde (observați, n-am spus „portocaliu”), cu vreo săptămână în urmă, la comentariul meu intitulat Lichelele libertatii „“ replica doamnei Lucia Hossu Longin
@InimaRea
„CSG: Din păcate pentru tine, ești ridicol. Pui laolaltă gesturi și oameni care n-au ce căuta împreună „“ Doinea Cornea, Paul Goma și Sobaru; rezistența anticomunistă cu protestul față de o guvernare democratic aleasă; teroarea comunistă cu pornirea autodestructivă. Chiar nu-nțelegi nimic din eroism. După tine, ar fi eroi și diliii care se urcă pe stîlpii de telegraf și amenință că se aruncă de-acolo ori că se-agață de fire, fiindcă mor de foame, n-au casă ori i-au lăsat nevestele.
Înțeleg că din consecvență „politică” ajungi să-l iei în brațe pe Sobaru „“ tot antibăsismul a interpretat gestul său ca un act eroic împotriva Regimului Băsescu. Îngrijorător este că antibăsismul se-ndreaptă către anarhie, nu către luptă democratică pentru reabilitarea democrației noastre. Că antibăsismul nu se sfiește să amenințe cu revolta deschisă, cum ungurii și secuii nu se mai feresc să declare că-s gata să pună mîna pe arme. Eroismul la care vă-nchinați „“ necăjiților! „“ duce la război civil, după cum eroismul maghiar duce la război interetnic. Adică, exact ce ne mai lipsea ca să se-aleagă praful de țara asta.
Voi nu faceți politică, voi sînteți isterici ca huliganii de pe stadioane, nu vă mai interesează nici scopul, nici rezultatul luptei, aveți doar luptă-n fața ochilor, vreți sînge.
Vai de capul vostru! Și vai de-al nostru, al tuturor, dacă sînteți destui cît să creați massa critică pentru așa nenorociri.
Iar tu, bătrînele firoscos în spatele pc-ului, chiar te crezi în stare să ieși la luptă de stradă? Atunci ești chiar mai sonat decît Sobaru, care măcar a păstrat atîta minte cît să nu se și sinucidă-n parlament, doar să mimeze actul bizuindu-se și pe noroc, ca orice nevropat dependent de adrenalină ».
Tot textul este, cu toată indulgența posibilă, un text de nevropat (ca să utilizez chiar vocabularul poetic propus de domnul GT). Iar aserțiunea că Sobaru ar fi mimat actul sinuciderii, « bazându-se pe noroc », cred că lămurește si pe ultimii naivi cât preț se poate pune pe obiectivitatea, raționamentele și discernământul acestui forumist, alias InimaRea.
De la care, aici, acum, îmi iau adio fără vreun regret și fără sentimentul că aș pierde ceva. Îl cedez deplin muzeului scriitorilor de ceara din România, cu recomandarea : bun de șters praful de pe statuile lui Pleșu și Cărtărescu.
https://www.conteledesaintgermain.ro/cand-aparentele-insala-2/28-06-2011EditorialeBasescu,Bismark,Bratianu,George Tudor,Horty,Ion Antonescu,Maniu,Nicolae Turtureanu,regele Mihai,Timpul,Uniunea ScriitorilorUnul dintre vizitatorii blogului meu, care se semnează @InimaRea, s-a identificat singur, crezând că ne strivește, ca fiind scriitorul G. T. Cum, în ignoranța mea, nu auzisem de domnia sa până atunci și cum, în lipsa unor maniere corespunzătoare, am făcut imprudența să recunosc într-un comentariu că acest nume...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
O, Doamne, ce am putut provoca! In ultimul timp nu am „intrat” zilnic pe blogul dvs., iar cand am facut-o nu am citit comentariile, asa ca abia acum vad ce „lupte” s-au dat intre timp.
Cu riscul de a fi numita „locotenenta” dvs.(aparuta dupa razbel, insa!!!), asa cum au patit-o alti doi comentatori, afirm cu toata taria: din punctul meu de vedere, aveti dreptate in ceea ce il priveste pe InimaRea. Se simtea, in fiecare postare a dansului, dorinta de a „impunge”. Mai ales pe dvs., desigur. Il prefer pe InimaRea – cel care scrie pe blogurile scriitorilor. Aici, din pacate, isi arata partea mai intunecata. Vazand evolutia lucrurilor, as spune ca prostia pe care am facut-o a avut si un efect bun, poate chiar foarte important: a lamurit apele.
O precizare: numele lui InimaRea a fost „devoalat” de propriii prieteni. Atata timp cat a fost facut cunoscut de dl. Antonesei (in revista „Timpul), apoi mentionat de catre dl. Teodorescu (Eu am citit articolul dansului pe VoxPublica, dar poate a fost publicat si altundeva.), inseamna ca nu era atat de secret. Cam atat. Multumesc.
Multumesc, Oana. Pentru mine lucrurile devenisera clare cu mult inainte. Cele doua reconcilieri pe care le-am initiat de-atunci pana acum au fost, mai ales, pentru cei care credeau ca ma insel. Ti-as fi recunoscator daca ai renunta la apelativul „dvs”. De la o varsta incolo, tutuiala devine aproape un compliment cand vine de la cineva mult mai tanar.
Stai sa vezi, CdSG, cand o sa-ti creasca si mai mult ratingul, ce atacuri basiste impotriva ta or sa inceapa! Deja incepi sa fii considerat periculos. Tine-te tare, razboiul civil in mediul virtual a inceput demult si se folosesc toate armele posibile.
Acest razboi de care vorbesti are o latura care ma distreaza foarte tare: oameni cu aparentele unui calm didactic, fara tresariri la dramele cauzate de acest regim bezmetic catorva milioane de romani , oameni care au un verb exersat in a-l contra pe CdSG ca om si ca temperament dar nu sunt in stare sa-i combata credibil textele pe fond, isi pierd brusc cumpatul in fata cate unui articol aparent ca toate celelalte si o dau pe jigniri nevrotice, eliptice de argumente. 🙂
Cand un forumist, altfel foarte pretios si exigent cu altii, crede că devine mai competitiv spunandu-mi ca „bat campii”, că sunt „jalnic”, că „m-adap de la „ghivetă” și că „calc în străchini”, când altul, exmatriculat mai de mult pentru atac imund la persoana nu la subiect nu are liniște în recluziunea lui și simte nevoia să revină „la locul crimei” pentru a mă (ne) gratula astfel: „conte,iti voi spune ca esti absolut penibil.Ca toata gasca voastra de bigoti suficienti si spahii liberali cu fesul turtit” sau „conte, precaritatea intelectuala te impiedica …”,
când, deci, oameni care se recomandă civilizați și obiectivi își ridică brusc fustele-n cap în surprinzătoare accese de dans gitan, parcă-ți vine să te intrebi: dacă nu sunt ce pretind a fi atunci ce sunt în realitate?
Și iată cum, plecând de la astfel de întrebări, te poti îndrepta spre concluzii precum a ta.
Mda, „conte”, aparentele inseala, asa este! Si inca ce ne mai inseala, pe noi toti, proprietaru’ de blog inclus… Sa-ti spun, asa, ca intre noi, fetele, cind si de ce m-am retras: cind am inteles ca toata „cabala bigotilor” era… invidie pura, concertata si programata „oportun” impotriva acestui blog, din partea unui blog „prieten”… Aveai mult prea multe comentarii la fiecare postare si mult prea multi comentatori de calitate, care ajunsesera sa se contrazica mult prea prieteneste. Iar asta este absolut in-to-le-ra-bil pentru persoanele obsedate ca nu care cumva sa-si insuseasca altcineva asa-zisele lor merite politice! Recunosc, totusi, pe mine aparentele m-au inselat mult mai mult, pina sa inteleg ca am incetat sa mai fiu o „relatie utila”, cind persoanele cu pricina s-au vazut pe cai foarte mari. Sincer, imi pare rau ca blogul asta nu mai este ce a fost o vreme si nici nu cred ca-si va mai putea „reveni” vreodata… Dar imi este destul de indiferent daca-mi pot spune o parere sau nu, cum indiferent imi este care blog din tara este mai influent si in ce scopuri private, cum la fel de indiferenta imi este si atitudinea ostila a unuia sau altuia fata de opiniile sau faptele mele. Restu’ planetei sa creada ce-o pohti, atita vreme cit eu nu am nimic sa-mi reprosez… Decit, poate, prea multa incredere in niscai eroi de mucava… Sau de biti, pixeli, whatever…
S-ar putea sa ai dreptate cu „cabala bigotilor”. Am observat niste actiuni coordonate, niste voturi „contra” extrem de grupate etc. Am sa-ti fac o marturisire: ma lasa rece. Nu scriu pentru bani, nu scriu pentru glorie, nu scriu la comanda, nu scriu ca sa fac pe plac unuia sau altuia. Scriu pentru ca simt nevoia sa ma exprim, pentru ca resimt ca pe o datorie morala sa spun NU atunci cand suntem umiliti si reintorsi in sclavie de niste conducatori cu naravuri ce ne-au costat jumatate de secol de viata (pe unii dintre noi). Daca tacerea mi se pare lasa, atunci o refuz.
Atitudinea mea nu are sens decat de pe baricada opozitiei. Sa tii cu puterea nu e o virtute ci, de cele mai multe ori, o slabiciune. Asta e. Daca maine regimul Basescu va fi inlocuit de un regim al opozitiei de azi, fie voi inchide blogul, fie voi critica noua putere.
Cat despre numarul de comentarii: nu ma preocupa prioritar. Atata vreme cat numarul de vizitatori unici creste si atata vreme cat din cand in cand am musafiri ca tine sau ca Piticul Prono sau ca altii (nu-i numesc aici pe toti) sunt OK.
@Niels
Deci asa vezi tu lucrurile…Care-i blogul „prieten”? Da macar initialele.
Nu pot sa spun, ca detest turnatoriile, si turnatorii, si intrigile. Dar recunosc si ma caiesc: am si eu o particica de vina in telenovela asta blogheristica ridicola. Iar acum imi vine in cap doar morala aia veche: nu oricine te baga-n r…t iti vrea rau si nu oricine te scoate din r…t iti vrea binele! Viata e complexa si are multe aspecte! 😀
O fi cel unde a facut mirabila confuzie…
P.S. De fapt, e prea gogonata. Imi amintesc ca tu insuti i-ai atras atentia Oanei ca InimaRea NU e Turtureanu. Joci teatru ca cineva sa vina si sa spuna clar cine anume e InimaRea, in conditiile in care toti ne pastram secreta identitatea, tu mai mult decat altii. O mizerie lasa, miscarea asta.
Esti inca o data patimasa si nedreapta. Am facut corecturile si am explicat contextul in care s-a produs confuzia.
N-a fost nici o confuzie! Stii bine ce faci. Totul e dinadins si strans controlat la tine.
E cam greu sa ma dezamageasca vreo postare semnata InimaRea, asa ca-ti multumesc si pentru astea doua aduse in primplan. Cum cu istoria nu le am, ma refer numai la a doua. (Multumiri suplimentare, nu o vazusem initial.)
E clar ca Doina Cornea nu e totuna cu Sobaru, are dreptate, chiar daca doamna Cornea s-a solidarizat cu cel din urma. Si eu sunt de parere ca Sobaru nu a intentionat sa se sinucida. (Dar nu-l acuz pentru asta.)
In rest, sunt, dimpotriva, de acord cu ideea ca Basescu e „refuzat de tara” si nu cred ca e posibil un razboi civil, pentru simplul fapt ca sustinatorii lui sunt mult prea putini. Deci, niste miscari de masa nu comporta cine stie ce risc. Poate chiar am scapa de el.
Revenind, e o minciuna sa spui ca IR s-a identificat singur. Tot primul tau pasaj e nedrept. Numai a confirmat ca el e, atunci cand cineva a gasit de cuviinta sa ne trimita la o sursa. E stupefiant ce ti-ai permis sa faci, cu poza si tot. Nu ca el se va sinchisi foarte tare, poate. Iti subliniez numai, prieteneste, ca e o prostie sa nu-l publici. O pierdere pentru blogul tau. Dar s-ar putea sa fie de acum alegerea lui sa te ocoleasca. (Si nici vorba sa te urmareasca, sa-ti comenteze fiecare text etc. Pure minciuni.)
Cum te-ai simti daca ti-as raspunde cu aceeasi moneda? Ca minti! Nu e vorba doar de o trimitere la sursa. E vorba, daca citesti bine mailurile Oanei, ca ea i-a pronuntat in clar numele!
„N-a fost nici o confuzie! Stii bine ce faci. Totul e dinadins si strans controlat la tine”. Chiar crezi ce-ai scris aici? Pentru ca daca da, nu inteleg cum te mai poti intoarce pe blogul asta…
A fost un „da, despre mine e vorba acolo.” Dinspre partea mea, destul. Sa te judece si ceilalti. (Controlezi si manipulezi in draci. Scorpion, mai mult ca sigur.)
Rac.
Oscilam intre astea doua zodii. Si pe rac il preocupa jocurile de putere.
Te-ai imbatat, conte?! Unde a pretins InimaRea ca ar fi Turtureanu???????! Ai avut raspunsul clar, cine anume e el, dar n-ai fost pe faza. Te-ai facut de ras. Deci, sunt cazuri cand nu-l publici? Cu asta te faci de plans.
Vai, Corina! Asa vorbeste o doamna? Deci cand mi se face dor de un semn de la tine reteta e simpla: il ciupesc putin pe InimaRea.
Ai vazut si tu ce text nu i-am publicat. Trebuie sa recunosti ca am facut-o spre binele lui. Nu asa se exprima cineva cu pretentii. Dar pardon, am uitat: lui ii ierti orice!