Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

(Comentariu postat la articolul din EVZ al lui Mircea Cartarescu intitulat “Curaj sau nebunie?”, articol ce poate fi citit accesand linkul http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-curaj-sau-nebunie-944022.html)

 

Mircea Cărtărescu, în publicistica sa politică, se comportă ca un tată iubitor, ca o doamnă Plăcintă în travesti, ai cărui copii, fără drag de carte şi cam derbedei, o ţin şnur din boacănă în boacănă. Îi critică de ochii lumii, atunci când situatia e prea albastră, dar nu se poate împiedica să folosească orice tertipuri, orice mijire de interpretare lăudabilă a comportamentului lor dictat de toane, pentru a demonstra că, în adâncul sufletului său liric, şi-i asumă şi se bucură, ori suferă, în solidar cu ei.

Odihnit după vacanţă, Mircea Cărtărescu s-a încins, plin de un elan iscat de sentimentele sale cele mai profunde, cu vesta de salvare a discursului ambiguu, bun la toate. Apoi s-a aruncat în vâltoarea ultimelor evenimente produse de cei care i-au furat inima, pentru a încerca să proiecteze pe ele  şi pe ei lumini mai calde.

În legătură cu Roşia Montana, evident că Mircea Cărtărescu nu pomeneşte numele celui care, cu plămânii impregnaţi de volatile inflamabile, s-a apucat, din senin, să sufle peste jarul adormit al subiectului. Normal că a ţâşnit o ditamai vâlvătaia, bătând nedrept într-o singură direcţie, dar asta pe poet îl lasă rece. El se înfierbântă nu la numele incendiatorului ci la numele lui Adrian Năstase, pe care încearcă să-l demaşte ca pe unul care ar fura din casele incendiate.

În legătură cu măsura guvernului de a elimina subvenţionarea energiei termice, domnul Cărtărescu intuieşte pericolul electoral pentru el şi ai lui şi asta îi provoacă un frison şi o străfulgerare de obiectivitate: “S-a procedat iarăşi excesiv, ca şi în cazul tăierii salariilor, a creşterii TVA-ului, a eliminării sporurilor, a blocării posturilor, a concedierii oamenilor”. S-a procedat excesiv, adică s-a procedat greşit. Mustrarea însă nu ţine mult pentru că, imediat, urmează tumba de saltimbanc descurcăreţ. de hopa-mitică, tip Adrian Păunescu, acea continuare a unei debile critici la adresa conducătorului cu o viguroasă laudă închinată aceluiaşi destinatar.
Emil Boc o fi procedat el excesiv dar a fost şi curajos, căci da, l-a elogiat însuşi marele FMI; Emil Boc o fi nebun, după unii, dar este un nebun frumos, al cetăţii, căci iată, pentru binele acesteia e gata să joace soarta lui şi a PDL “pe muchie de cuţit”.

Mă întreb fără pic de maliţiozitate: oare MC, o minte totuşi abilă în a identifica ridicolul în comportamentul altora, un spirit antrenat să recunoască şi chiar să exploateze în beneficiu propriu capcanele subtextului şi ale nuanţelor, să nu sesizeze jenanta postură în care se plasează încercând astfel de pase iluzionistice? Porumbelul din mânecă nu doar că i se vede dar a şi murit între timp, asfixiat,  din lipsa de îndemânare a prestidigitatorului.

Domnule Cărtărescu, Emil Boc nu face ceea ce face din curaj ci din laşitate. Pentru că deciziile, ştie şi papagalul meu, nu-i aparţin lui. Nici măcar ideile acestor decizii nu le poate revendica. Cât despre nebun, acela trebuie căutat în altă parte şi nu este nici pe departe unul frumos, din moment ce a ales să dea foc cetăţii şi nicidecum să se jertfească pentru binele ei.

Aşa că titlul “Curaj sau nebunie?” dat articolului dumneavoastră ar trebui înlocuit, din respect pentru adevăr, cu “Laşitate şi nebunie”.

 

Contele de Saint GermainEditorialeAdrian Nastase,curaj sau nebunie,Emil Boc,Mircea Cartarescu,Placinta,Senatul EVZ(Comentariu postat la articolul din EVZ al lui Mircea Cartarescu intitulat 'Curaj sau nebunie?', articol ce poate fi citit accesand linkul http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-curaj-sau-nebunie-944022.html)   Mircea Cărtărescu, în publicistica sa politică, se comportă ca un tată iubitor, ca o doamnă Plăcintă în travesti, ai cărui copii, fără drag de carte şi cam derbedei,...Blog politic si polemic