Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

(Comentariu postat la articolul din EVZ al lui Mircea Cartarescu intitulat „Curaj sau nebunie?”, articol ce poate fi citit accesand linkul http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-curaj-sau-nebunie-944022.html)

 

Mircea Cărtărescu, în publicistica sa politică, se comportă ca un tată iubitor, ca o doamnă Plăcintă în travesti, ai cărui copii, fără drag de carte și cam derbedei, o țin șnur din boacănă în boacănă. Îi critică de ochii lumii, atunci când situatia e prea albastră, dar nu se poate împiedica să folosească orice tertipuri, orice mijire de interpretare lăudabilă a comportamentului lor dictat de toane, pentru a demonstra că, în adâncul sufletului său liric, și-i asumă și se bucură, ori suferă, în solidar cu ei.

Odihnit după vacanță, Mircea Cărtărescu s-a încins, plin de un elan iscat de sentimentele sale cele mai profunde, cu vesta de salvare a discursului ambiguu, bun la toate. Apoi s-a aruncat în vâltoarea ultimelor evenimente produse de cei care i-au furat inima, pentru a încerca să proiecteze pe ele  și pe ei lumini mai calde.

În legătură cu Roșia Montana, evident că Mircea Cărtărescu nu pomenește numele celui care, cu plămânii impregnați de volatile inflamabile, s-a apucat, din senin, să sufle peste jarul adormit al subiectului. Normal că a țâșnit o ditamai vâlvătaia, bătând nedrept într-o singură direcție, dar asta pe poet îl lasă rece. El se înfierbântă nu la numele incendiatorului ci la numele lui Adrian Năstase, pe care încearcă să-l demaște ca pe unul care ar fura din casele incendiate.

În legătură cu măsura guvernului de a elimina subvenționarea energiei termice, domnul Cărtărescu intuiește pericolul electoral pentru el și ai lui și asta îi provoacă un frison și o străfulgerare de obiectivitate: „S-a procedat iarăși excesiv, ca și în cazul tăierii salariilor, a creșterii TVA-ului, a eliminării sporurilor, a blocării posturilor, a concedierii oamenilor”. S-a procedat excesiv, adică s-a procedat greșit. Mustrarea însă nu ține mult pentru că, imediat, urmează tumba de saltimbanc descurcăreț. de hopa-mitică, tip Adrian Păunescu, acea continuare a unei debile critici la adresa conducătorului cu o viguroasă laudă închinată aceluiași destinatar.
Emil Boc o fi procedat el excesiv dar a fost și curajos, căci da, l-a elogiat însuși marele FMI; Emil Boc o fi nebun, după unii, dar este un nebun frumos, al cetății, căci iată, pentru binele acesteia e gata să joace soarta lui și a PDL „pe muchie de cuțit”.

Mă întreb fără pic de malițiozitate: oare MC, o minte totuși abilă în a identifica ridicolul în comportamentul altora, un spirit antrenat să recunoască și chiar să exploateze în beneficiu propriu capcanele subtextului și ale nuanțelor, să nu sesizeze jenanta postură în care se plasează încercând astfel de pase iluzionistice? Porumbelul din mânecă nu doar că i se vede dar a și murit între timp, asfixiat,  din lipsa de îndemânare a prestidigitatorului.

Domnule Cărtărescu, Emil Boc nu face ceea ce face din curaj ci din lașitate. Pentru că deciziile, știe și papagalul meu, nu-i aparțin lui. Nici măcar ideile acestor decizii nu le poate revendica. Cât despre nebun, acela trebuie căutat în altă parte și nu este nici pe departe unul frumos, din moment ce a ales să dea foc cetății și nicidecum să se jertfească pentru binele ei.

Așa că titlul „Curaj sau nebunie?” dat articolului dumneavoastră ar trebui înlocuit, din respect pentru adevăr, cu „Lașitate și nebunie”.

 

Contele de Saint GermainEditorialeAdrian Nastase,curaj sau nebunie,Emil Boc,Mircea Cartarescu,Placinta,Senatul EVZ(Comentariu postat la articolul din EVZ al lui Mircea Cartarescu intitulat 'Curaj sau nebunie?', articol ce poate fi citit accesand linkul http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-curaj-sau-nebunie-944022.html)   Mircea Cărtărescu, în publicistica sa politică, se comportă ca un tată iubitor, ca o doamnă Plăcintă în travesti, ai cărui copii, fără drag de carte și cam derbedei,...Blog politic si polemic