Scorul acestui articol
[Total: 73 voturi. Media: 4.5]
 

Slavă Domnului că toate au un sfârșit! E, până la urmă, o formă de protecție a speciei.

Se va termina și această oribilă campanie electorală și vom închide încă un episod de tiflă și umilire colectivă la care suntem supuși periodic de politicieni seci și goarnele lor acordate la cacialma pe cheia, chipurile sol, a democrație.

Democrație pe naiba! O turmă abulică și niște lătrăi în jurul ei care văd peste tot prăpăstii de care, chipurile, vor s-o țină departe. Dar nu oricum, ci purtând-o din minciună în minciună, din hârtop în hârtop, din deziluzie în deziluzie.

Mi-am impus să nu intru în această farsă a propagandei drapate în bune intenții. Nu scriu nici la comandă, nici pentru bani, sunt liber așadar să tac atunci când alții, constrânși de tot felul de obligații, se transformă în agenți electorali.

Nu aș fi scris până peste următoarele trei zile nici măcar aceste rânduri dacă nu m-ar fi indignat, joi seara, felul în care un așa zis vector național de opinie, reper moral, stâlp al jurnalismului echidistant dâmbovițean de dinainte și de după decembrie 1989, a ales să se prostitueze în public într-un mod de-a dreptul scabros. Scabros înseamnând să renunți total la meserie, la deontologie, la regulile și tainele înnobilării ei, la partea ei  de frumos și diferențiere, pentru a te prezenta superlativ obscen și partizan.

Domnul Cristian Tudor Popescu, căci despre domnia sa este vorba, a apărut în emisiunea pe care o realizează săptămânal cu Cosmin Prelipceanu, ca un fel de exponent al mizeriei umane în vitrină. Din față și din profil. Pe dinafară și pe dinăuntru. Fără farduri și căptușeli.

Cu “dinafara” n-aș prea insista, căci e pe bază de cromozomi și gene. Ba chiar aș invoca circumstanțe atenuante; când peste o schimonoseală nemiloasă de la natură aplici grimase de speriat copiii, uneori obții efecte simpatice. Asta și-o fi închipuit și domnul CTP când a ales să se scălâmbăie convulsiv, ca împielițații loviți frontal în nări de aburii tămâii, vărsându-și ochii din orbite, rânjind câinește și proeminându-și venele de la gât și frunte mai ceva ca scările de acces la Centrul Pompidou.

Cu “dinăuntrul” e însă de neîntors capul. Adică, desi primul impuls ar fi să întorci capul de la atâta mizerie umană, minima higienă morală te obligă să reacționezi.

CTP reia tema “sluților și știrbilor” lui Liiceanu adâncind-o, cu binecunoscuta lui mușcătură inchizitorială, până la nivelul identificării unei prostii congenitale, aproape generalizată, la nivelul poporului român. Adică poporul ăsta, care nu e în stare să înțeleagă că binele și răul sunt acolo unde le indică el, CTP, e eminamente imbecil. Sau, cu vorbe mai catifelate, prostibil.

Dacă nu a repetat de 10 ori într-un singur minut că majoritatea asta a noastră, a românilor care votează puterea actuală, e prostită ca ultima retardată de Dragnea si ai lui, de minciunile și promisiunile acestora, atunci nu a spus-o niciodată.

Atâta e în stare această suflătoare coclită a torționarilor de rit nou să dea pe pâlnie: românii au (majoritar) preferințele electorale pe care le au pentru că românii sunt (majoritar) proști. Inculți, manipulabili, fără să aibă habar pe ce lume trăiesc, bâjbâind ca niște animale besmetice care și-au pierdut instinctul de orientare și, în final, chiar și pe cel de conservare.

Acum eu nu vreau să spun că nivelul de instruire și informare al românului statistic ar fi ceva cu care să ne mândrim, pe care să-l propunem ca brend de țară. Există încă multă ignoranță, mai ales la sate, care vine în principal din pauperitate.  Dar ce ar fi de făcut pentru a depăși acest handicap? Să-i excludem de la vot pe cei care nu au bacul (cum tot CTP propunea)? Să ne dăm, total nepregătiți, pe mâna unor “elite” amorale care, cum ne-au demonstrat de câte ori au avut prilejul (íntelectualii lui Băsescu, guvernul Cioloș), au realizat pentru popor doar dureroase contra-performanțe iar pentru țară aproape exclusiv cedare de suveranitate?

De acord: mulți români de la sate și din provincia uitată de mahării de la centru își limitează legăturile cu realitatea aproape exclusiv la problemele lor imediate de subzistență. Dar să spui că aceștia și-au pierdut busola? Că habar nu au pe ce lume trăiesc? Că nu sunt în stare să deosebească binele de rău în ceea ce-i privește? Asta nu e doar propaganda bezmetică, nu e doar delir segregaționist pentru, practic, scoaterea din ecuația democratică a unor compatrioți incomozi. Asta este, pe față, o discriminare abominabilă.

Până la urmă, marea masa a haștagiștilor care își iau informațiile doar de pe facebook, care refuză să se uite la televizor pentru că nu le convin realitățile prezentate acolo, care ar da oricând ideea de identitate națională pe un globalism aneantizant mai bine plătit, o avea o privire mai corectă asupra realității imediate? Acești oameni veșnic nemulțumiți de “ciuma roșie”, dar atașați cu patimă robustă de instituțiile represive ale țării și de abuzivii conducători ai acestora, or fi mai patrioți și mai generoși cu semenii decât românii simpli pe care îi batjocorește CTP? Sau dimpotrivă?

M-au indignat tupeul și suficiența jurnalistului respectiv pentru că, din malformații genetice și din interese de gașcă, el se face că nu înțelege un lucru elementar: că țara asta se va ridica din genunchi cu adevărat doar atunci când nivelul mediu, material și intelectual, al populației ei se va ridica și el la nivelul mediu al celorlalte populații de pe continentul pe care coexistăm.

Soluția sănătoasă (și democratică) pentru țară nu este să conservi înapoierea și să impui din afară vătafi cinici care să conducă poporul ca pe o turmă, dezbinându-l și antagonizându-l. Soluția sănătoasă (și democratică) pentru țară este să iei pulsul tălpii (fără de care ești suspendat, lipsit de rădăcini), să asculți ofurile acestei tălpi și, pentru ea, împreună cu ea, să faci ceea ce trebuie ca să devii un egal al celorlalte națiuni europene și nu argatul lor bun doar pentru muștruluială și muncile de jos.

Știu, asta necesită mult timp și enorm de multă perseverență pe drumul greu al recuperării handicapului pe care ni l-a creat regimul comunist în 50 de ani de “emancipare originală”.

E greu, dar nu imposibil să recuperăm. Condiția esențială pentru reușită constă însă în unitate și solidaritate. Adică exact în opusul a ceea ce avem acum în țară, a ceea ce propovăduiește CTP și camarila pe care o deservește cu atâta încrâncenare.

Cei care rup țara în două, cei care au declanșat și intrețin frenetic războiul româno – român, cei care ne împart în buni și răi, în deștepți și proști, în ai noștri și ai lor, în patrioți și trădători de neam, sunt cei de care trebuie să ne ferim cu orice preț.

Dezbinatorii.

Iată adevăratul pericol! Iată marele dușman colectiv!

Dezbinatorii.

Sunt atât de simplu de identificat.

Dacă vrem să redevenim uniți și puternici trebuie, în primul rând, să scăpăm de dezbinatori.

Cred că încă e la îndemâna noastră.

http://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2019/05/CTP3-354x500.jpghttp://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2019/05/CTP3-150x150.jpgContele de Saint GermainEditorialecampanie electorala,CTP,dezbinatori,egali in Europa stirbii lui Liiceanu,hastagistii,prostii lui CTP,talpa tarii  Slavă Domnului că toate au un sfârșit! E, până la urmă, o formă de protecție a speciei. Se va termina și această oribilă campanie electorală și vom închide încă un episod de tiflă și umilire colectivă la care suntem supuși periodic de politicieni seci și goarnele lor acordate la cacialma...Blog politic si polemic