Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Crin Antonescu a remarcat ieri un lucru ce mi se pare esențial în evaluarea situației create de Victor Ponta prin gestul său intempestiv: „Premierul s-a pus astfel la mâna Președintelui. Va putea câștiga doar dacă va binevoi Băsescu”.

Într-adevăr: acum Traian Băsescu îl poate juca după bunul său plac în problema numirii procurorilor. Și, după cum îl cunoașteți, cum credeți că-l va juca? Cu prietenie sau cu ură? Cu sufletul sau cu viscerele? La blat sau la rupere? În interes național sau în interes personal?

Are toate cărțile în mână! Nici măcar nu trebuie să blufeze de data asta. Parcă mi-l și închipui frecându-și palmele de satisfacție, ascuțindu-și și înroșindu-și la focul revanșei instrumentele torturii, savurând fiecare clipă  de prelungire a supliciului așteptării pentru dușmanul său.

Prima lovitură i-a și dat-o, prin termenul stabilit de CSM pentru discutarea propunerilor. Două luni! Ce băscălie! „Ia d”™aci imagine si încredere europeană, brunețel migdalat și nerăbdător. Te-nvață moșu”™ candriu și zbanghiu de”™a fiertu”™ în suc propriu, de-a mișcările subtile. Vei avea ziua și efectul. Seara și defectul.”

Iar în timpul acesta le pritocește: îl termin direct sau prin interpuși, îl frăgezesc cu ciocanul sau îl fezandez în baiț, îl prepar în aspic sau în sânge? Etc. etc. etc…

Un lucru e clar: scenariștii de la Cotroceni nu vor evalua nicidecum diversele posibilități de răspuns în funcție de interesul național. Tot ce-i va interesa va fi să găsească soluția cea mai avariantă pentru inamicii lor politici, icul pe care să-l îndese în fisura deja creată în USL până la fracturarea finală.

Ieri am spus că mutarea lui Ponta, pe lângă mult risc și potențial autodistructiv, a avut și o calitate: surpriza. Acum vreau să rectific: ar fi avut această calitate, surpriza, dacă ar fi presupus, din partea adversarilor săi, un răspuns rapid.  Așa însă, când aceștia și-au luat un timp de gândire două luni pentru a reacționa, avantajul elementului surpriză a fost anihilat. De fapt, șiret și exploatând exact acest punct slab al planului încropit de Ponta, Traian Băsescu tace. Tace și se delectează, cu un sentiment al revanșei mai viguros ca oricând, pipăind, dezmierdând, gustând cu vârful limbii multiplele continuări decisive pe care le are la dispoziție.

Sunt aproape sigur că până la urmă trocul propus de Ponta va fi sau respins de la Cotroceni sau acceptat doar parțial, pentru jumătatea convenabilă a listei. Această din urmă posibilitate mi se pare cea mai probabilă deoarece ea ar putea împăca și anumite orgolii (veto-uri) ale CSM (bine cântărite și convenite dimpreună cu  președinția) și interesul ardent al lui Traian Băsescu de a-și vedea înscăunați favoriții, cu acte în regulă.

Mai trebuie să atrag atenția asupra efectului devastator pe care o astfel de rezolvare a situației l-ar avea asupra lui Victor Ponta?

Premierul încă mai are timp de o răzgândire reparatorie (pretextând, de pildă, presiuni de neignorat de la Bruxelles). Încă ar mai putea să se salveze cât de cât onorabil de la umilința majoră pe care i-o pregătește, încălzindu-se intens în clinchețit de cuburi de gheață, avidul după revanșă Traian Băsescu.

Mi-e teamă însă că Victor nu a depășit complet condiția de Victoraș și, cu vanitatea câștigătorului de bătălii cu sabia de lemn, se va împletici lamentabil în acest război cu arme adevărate.

Contele de Saint GermainEditorialul de joiBasescu,Crin Antonescu,CSM,Ponta,razboi cu sabia de lemn,USLCrin Antonescu a remarcat ieri un lucru ce mi se pare esențial în evaluarea situației create de Victor Ponta prin gestul său intempestiv: 'Premierul s-a pus astfel la mâna Președintelui. Va putea câștiga doar dacă va binevoi Băsescu'. Într-adevăr: acum Traian Băsescu îl poate juca după bunul său plac în...Blog politic si polemic