Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Pe măsură ce planeta devine tot mai populată, tot mai civilizată, viețuirii noastre i se adaugă noi și noi reguli sociale. Fiecare astfel de regulă ne mai ia o bucățică din libertatea primordială, ne mai amână cu o secundă momentul  în care să putem spune: gata, a venit clipa să mă eliberez, să fac ce-mi place, să ascult și de mine, nu doar de alții. Nu sunt necesare acuități savante pentru a descoperi că omul de acum o mie de ani era mult mai liber decât cel de azi și cu mult mai constrâns decât strămoșii lui de cu 2000 de ani în urmă.

Ne naștem visând să zburăm, crezând că spațiul până la cer ne aparține, și apoi ne dăm seama, cu fiecare cerc adăugat trunchiului nostru, că avem de-a face cu cercuri ca de butoi, menite să ne încorseteze progresiv, să ne subjuge, nicidecum cu cercuri de apă expansive, îmbogățitoare, eliberatoare.

Când greutățile vieții ne asaltează, când ambiția destinului pare a fi aceea de a ne copleși, de a ne pune la încercare limitele absolute ale rezistenței noastre fizice sau morale, se activează ceva în noi care să ne dea curajul neabandonului, rămânerii în luptă.  Este gândul secret, aproape nemărturisibil, că, atunci când chiar nu vom mai putea suporta durerea torturii sau nedreptatea, ne rămâne ceva ce depinde doar de noi, ULTIMA LIBERTATE.

Pastila de cianură n-au inventat-o lașii ci temerarii.

Îl pot înțelege perfect pe Adrian Năstase, confruntat cu un dușman ce a sfidat tot timpul legile onoarei și care, laș, s-a ascuns mereu în spatele forței extraordinare a unor instituții slugarnice. Nu a vrut să-i dea acestuia satisfacția de a-l umili în public și a apelat la ultima sa libertate, așa cum uneori condamnatul, pe eșafod, își scuipă în față torționarul. A ales să aibă el ultimul cuvânt, cu prețul vieții proprii. Asta nu-i o alegere de disprețuit. Și nici supusă cenzurii exterioare.

Să ne luptăm pentru dreptul la ULTIMA LIBERTATE. Nimănui, nici chiar lui Cristian Tudor Popescu, nu trebuie să-i fie îngăduit a atenta la ea. Altfel riscăm ca din dar divin pentru unica ființă de pe lumea asta cu liber arbitru, viața să devină un diabolic supliciu.

Contele de Saint GermainPolemiceAdrian Nastase,Cristian Tudor Popescu,pastila de cianura,Traian Basescu,ultima libertatePe măsură ce planeta devine tot mai populată, tot mai civilizată, viețuirii noastre i se adaugă noi și noi reguli sociale. Fiecare astfel de regulă ne mai ia o bucățică din libertatea primordială, ne mai amână cu o secundă momentul  în care să putem spune: gata, a venit clipa...Blog politic si polemic