Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

În fine, după multă vreme, Traian Băsescu a ajuns din nou în postura care i-a adus atâtea succese politice: aceea de combatant, alături de popor, împotriva puterii ticăloase. Odată cu instalarea guvernului Ponta și, previzibil, cu deposedarea sa de prerogativele executive (pe care Constituția nu i le acordase de fapt niciodată), Traian Băsescu își va putea dezlănțui  integral energiile războinice asupra celor ce-i vor capul.

Când s-a simțit mai în largul său și când a fost mai eficient în lupta politică decât atunci când s-a putut prezenta electorilor drept un neînfricat  și singuratic justițiar, un opozant al administrației corupte, luptând cu pieptul gol și verb mobilizator împotriva abuzurilor acesteia și pentru binele obștii. „Singur împotriva tuturor”Â  pare a fi fost sloganul său, împrumutat de la un iubit club de fotbal, și atunci când rodea stâlpii de susținere ai guvernărilor Ciorbea și Radu Vasile, și când, ca primar al Bucureștiului, se văita de persecuțiile regimului Iliescu, și, în fine, când ni se prezenta ca un fel de Corado Cattani gata a da un simultan de vitejie în încleștări cu tentaculele necruțătoare ale mafiei „nașului” Năstase.

Nu e greu de imaginat cât a suferit inchizitorul din el, pe vremea guvernelor Boc și Ungureanu, primind, sub formă de informații confidențiale, atâtea grenade ofensive de la servicii, cu potlogăriile camarazilor săi de jaf, și neputându-le fructifica din simple motive de complicitate. A încercat să-și defuleze clocotul  șarjând impotriva mogulilor, tonomatelor, presei disonante, dar efectele de seducție asupra electorilor s-au dovedit derizorii.  Din înălțimile olimpiene ale lui „Băsescu „“ Zeus” s-a prăbușit în hăul zmolit al lui „Băsescu „“ 8%”.

Și totuși nu sunt chiar atât de sigur că președintele va declanșa măcelul. Dacă ar fi avut la remorcă (sau la tractare) un partid cu măcar 20% susținere populară, nu ar fi ezitat o clipă să scoată sabia. Așa însă, ce să facă cu PDL-ul? Un tandem handicapat / însoțitor, cu roluri interșanjabile?

Cât despre ideea ridicării, peste noapte, a unei noi formațiuni – partener, TB este prea animal politic, cum am mai spus, pentru a nu fi avertizat de instinct că în 8 luni o astfel de construcție nu are nicio șansă în afară de aceea de a i se prăbuși în cap, agravându-i și mai mult situația.

În atari condiții tot un instinct, cel de conservare, alăturat șireteniei native, s-ar putea să-i dicteze continuarea:  o coabitare prietenoasă cu noua putere (sau cu o jumătate a acesteia), încercarea adormirii pornirilor revanșarde din tabăra adversă.

Cum va fi, vom vedea curând. Eu unul, la acest moment, am un singur sfat către noii instalați: comandați de urgență, pentru fiecare minister, audituri independente, de terță parte, pentru a ști exact ce vi se predă și ce primiți. Astfel veți avea o necesară și utilă situație de referință și, în plus, vă veți proteja de a fi făcuți țapi ispășitori pentru ingineriile udriste ori igașiste ori, în general, oranjiste, ce sunt în prezent în derulare și care, tocmai prin aceasta, au un pervers potențial de a vă exploda în palmares.

Contele de Saint GermainEditorialeAdrian Nastase,Basescu,Boc,Ciorbea,PDL,Ponta,Radu Vasile,Ungureanu,ZEUSÎn fine, după multă vreme, Traian Băsescu a ajuns din nou în postura care i-a adus atâtea succese politice: aceea de combatant, alături de popor, împotriva puterii ticăloase. Odată cu instalarea guvernului Ponta și, previzibil, cu deposedarea sa de prerogativele executive (pe care Constituția nu i le acordase de...Blog politic si polemic