Privind de pe pamant miscarea unor nori

    Când ești în avion, alunecarea printre nori ți se pare un fel de baie cu spumă.  Nu poți controla geometria fenomenului dar asta, în loc să te îngrijoreze, îți dă un sentiment de atotputernicie. Cum, în cadă fiind, poți ridica fără vreun efort un picior dintre clăbuci spre a-ți dovedi că...  dacă asta vrei, asta faci! Din contră, când ești pe pământ și privești norii, imaginea de ansamblu te poate cufunda în tot felul de stări și gânduri: că e sublim și grandios, că se înseninează sau că vine furtuna, că parcă se îngemănează într-o pasăre, ori într-un dragon, că parcă nimic nu e întâmplă (more…)
continuare...

Autoapărarea: un drept uitat, un act de demnitate pe cale de dispariție

M-am săturat de lașitatea „îndreptățita”, de revărsarea publică „scuzabilă” a osânzei sub formă de siluete umane, purtând pe piept însemne ale unor respectabile demnități. M-am saturat de tremurul gelatinos, în microfoane de înaltă fidelitate, al vocilor sugrumate de târșală, de paloarea închipuiților noștri politicieni rămași fără pic de sânge în instalație de îndată ce își aud numele citat la DNA. (more…)
continuare...