Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Paradoxal, această campanie prezidențială, care se anunța tumultuoasă, trece printr-o fază de moțăială ca o prevestire. Nu am despre ce scrie. Apropierea mult doritei rocade din jilț mută orice alt subiect în derizoriu: Ukraina, summitul NATO, meciul cu Grecia – vax albina!
Traian Băsescu, marele șaman la făcut din rahat bici când e vorba de negociat cu tălâmbi opozanți interni care, deși îl au la degetul mic și l-ar putea călca în picioare, sunt prostiți să semneze cu el pacte de coabitare și numiri de procurori șefi, Traian Băsescu, zic, are acum tracul războiului cu timpul. Tic – tac, tic – tac este o cadență de rafală implacabilă ce, pur și simplu, îl paralizează. Mai agită deasupra capului, la răstimpuri, în orb, arma lui atât de redutabilă, șantajul. Împletește amenințări și le aruncă la plezneală, ca pe un năvod. Poate s-o prinde vreun guvid, dintre cei care ce se dau cașaloți de Dealul Cotrocenilor pe la diverse televiziuni. În rest AMR 100 de zile și zvâcniri de neputință.
Aseară, la emisiunea lui Robert Turcescu, Traian Băsescu ne-a informat cu mare gravitate că știe el un candidat la președinție care este (sau a fost) agent acoperit al unui serviciu secret. Și că, dacă acela nu se va deconspira singur, domnia sa ca președinte în funcție va fi obligat să-l dea în gât și să-l scoată din competiție. Căci nu se poate, nu este acceptabil, să ai în vârful tării pe cineva cu dublă comandă. Cum adică „dublă comandă”? Să admitem că o comandă ar veni de la șeful „acoperitului” pe linie de serviciu secret. Una. Dar a doua? Sub ce comandă acționează azi Traian Băsescu? De partid? Interzis de Constituție. Sub comanda SUA? Trădare de țară. Și atunci? Care-i a doua comandă? Gura păcătosului…
Te uiți la cheliosul mic și gheboșat de pe ecran, la buzele lui subțiri albite de crisparea întrevăzutei răzbunări, la ochii înguști și alungiți ca fantele de camuflaj ale blindatelor pe timp de noapte, la dinții de jos înnegriți de mahorca nopților ticluitoare, la degetele tremurătoare care au lovit cu o șfichiuire aspră ba un obraz de copil, ba un maxilar de avocat, ba alte cărnuri moi de neștiute ființe umane, la fruntea teșită ce s-a repezit, după rețete portuare, direct în gura unui arab rătăcit prin România și te întrebi cum de nu s-a găsit nimeni până azi să-i apese grumajii, să-i îndoaie picioarele, să-i înfunde pe coji de nucă genunchii înmuiați?
Omu”™ și-a pierdut complet capul. Spune gogomănii una după alta. Cum să pretinzi unui ofițer acoperit să se autodenunțe? Nu este această pretenție o aberație fără margini? Și cum să ameninți că-l deconspiri tocmai tu, președintele țării și, într-un fel, șeful și protectorul tuturor conspiraților? Caz de spitalul Obregia, ce mai! Efectele perverse ale spaimei imanente.
Dar mai avem un inițiator de trăznaie de campanie: domnul Tăriceanu și inițiativa lui de suspendare a președintelui. Nu am comentat până acum acest gest deoarece mi s-a părut din prima clipă o manevră electorală și nimic mai mult. Argumentelor împotriva suspendării care au fost aduse în ultimele zile prin presă, multe chiar de aliați ai domnului Tăriceanu (cum ar fi Liviu Dragnea) le mai adaug unul pe care nu l-am văzut menționat de altcineva: brambureala.
Nimic nu i-ar folosi mai mult lui Traian Băsescu în disperatul său final de mandat decât o brambureală generalizată. Confuzie, derută, ape tulburi, vulnerabilitate statală – iată mediul miraculos în care orice s-ar putea instrumenta: de la o răzmeriță pentru autonomie a secuilor din Ardeal, la acuze de lovitură de stat sau de trădare în favoarea rușilor comisă de adversarii lui Băsescu și la orice alte acțiuni iraționale promovate, de cel disperat, la adăpostul „beneficiilor” bramburelii.
Nu! Această șansă a dezordinii, a haosului, a discreționarului nu trebuie în niciun caz acordată unui om speriat, care-și joacă libertatea pe termen lung, dacă nu chiar și viața.
Au mai rămas două luni până la alegeri. Trebuie gestionate nu pasiv, la așteptare, ci activ, anticipativ, la câștigarea și păstrarea inițiativei. Partea antibăsistă a puterii trebuie să aibă pregătite în orice moment subiecte incendiare, de primă pagină, cu care să poată contracara la sigur orice manevră, orice diversiune prin care Traian Băsescu și ai lui ar încerca să răstoarne raportul de forțe de azi. Pentru că astfel de tentative vor exista, indubitabil, în ciuda acalmiei actuale de care vorbeam la început.
De pildă: PSD are pregătit un plan de rezervă, o contralovitură, în cazul în care Traian Băsescu va încerca să-l scoată din luptă pe Victor Ponta acuzându-l că ar fi agent acoperit?
Dar dacă anatema de agent acoperit va cădea pe capul lui Klaus Johannis? Se simte confortabil PNL cu perspectiva de a rămâne fără candidat?
Probabil că o soluție de autoprotecție față de amenințările clocite de Traian Băsescu privind eliminarea din competiție a unor adversari de neînduplecat ar fi ca fiecare dintre cele două partide menționate să strângă semnături pentru doi candidați: un titular și o rezervă. Rezerva ar urma să fie inscrisă la prezidențiale ca independent, iar în cazul în care titularul ar fi eliminat din luptă de aparatul băsist, partidul și-ar orienta alegătorii apre candidatul rezervă. Evident că dacă titularul nu va fi scos din luptă, rezerva se va retrage înainte de turul I.
Sunt sigur că minți antrenate pot imagina și alte măsuri preventive, poate chiar mai bune decât cea propusă de mine. Totul este să le caute, să nu se culce pe urechea sondajelor înșelătoare. Pentru că planul lui Traian Băsescu, așa cum am avertizat mai demult, este cel testat la FRF. Acel plan a avut succes pentru că Gică Popescu și susținătorii lui, prea siguri de victorie, au refuzat stabilirea unui candidat de rezervă. Dacă acela ar fi existat, poate planul lui Burleanu nici nu ar mai fi fost activat și, poate, Gică Popescu ar fi fost astăzi la FRF și nu unde a ajuns.

Contele de Saint GermainEditorialeagent acoperit,brambureala,Burleanu,dubla comanda,FRF,Gica Popescu,Klaus Johannis,Liviu Dragnea,PNL,PSD,Robert Turcescu,spitalul Obregia,summitul NATO,Ukraina,vax albina,Victor PontaParadoxal, această campanie prezidențială, care se anunța tumultuoasă, trece printr-o fază de moțăială ca o prevestire. Nu am despre ce scrie. Apropierea mult doritei rocade din jilț mută orice alt subiect în derizoriu: Ukraina, summitul NATO, meciul cu Grecia - vax albina! Traian Băsescu, marele șaman la făcut din rahat...Blog politic si polemic