Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Paradoxal, această campanie prezidenţială, care se anunţa tumultuoasă, trece printr-o fază de moţăială ca o prevestire. Nu am despre ce scrie. Apropierea mult doritei rocade din jilţ mută orice alt subiect în derizoriu: Ukraina, summitul NATO, meciul cu Grecia – vax albina!
Traian Băsescu, marele şaman la făcut din rahat bici când e vorba de negociat cu tălâmbi opozanţi interni care, deşi îl au la degetul mic şi l-ar putea călca în picioare, sunt prostiţi să semneze cu el pacte de coabitare şi numiri de procurori şefi, Traian Băsescu, zic, are acum tracul războiului cu timpul. Tic – tac, tic – tac este o cadenţă de rafală implacabilă ce, pur şi simplu, îl paralizează. Mai agită deasupra capului, la răstimpuri, în orb, arma lui atât de redutabilă, şantajul. Împleteşte ameninţări şi le aruncă la plezneală, ca pe un năvod. Poate s-o prinde vreun guvid, dintre cei care ce se dau caşaloţi de Dealul Cotrocenilor pe la diverse televiziuni. În rest AMR 100 de zile şi zvâcniri de neputinţă.
Aseară, la emisiunea lui Robert Turcescu, Traian Băsescu ne-a informat cu mare gravitate că ştie el un candidat la preşedinţie care este (sau a fost) agent acoperit al unui serviciu secret. Şi că, dacă acela nu se va deconspira singur, domnia sa ca preşedinte în funcţie va fi obligat să-l dea în gât şi să-l scoată din competiţie. Căci nu se poate, nu este acceptabil, să ai în vârful tării pe cineva cu dublă comandă. Cum adică “dublă comandă”? Să admitem că o comandă ar veni de la şeful “acoperitului” pe linie de serviciu secret. Una. Dar a doua? Sub ce comandă acţionează azi Traian Băsescu? De partid? Interzis de Constituţie. Sub comanda SUA? Trădare de ţară. Şi atunci? Care-i a doua comandă? Gura păcătosului…
Te uiţi la cheliosul mic şi gheboşat de pe ecran, la buzele lui subţiri albite de crisparea întrevăzutei răzbunări, la ochii înguşti şi alungiţi ca fantele de camuflaj ale blindatelor pe timp de noapte, la dinţii de jos înnegriţi de mahorca nopţilor ticluitoare, la degetele tremurătoare care au lovit cu o şfichiuire aspră ba un obraz de copil, ba un maxilar de avocat, ba alte cărnuri moi de neştiute fiinţe umane, la fruntea teşită ce s-a repezit, după reţete portuare, direct în gura unui arab rătăcit prin România şi te întrebi cum de nu s-a găsit nimeni până azi să-i apese grumajii, să-i îndoaie picioarele, să-i înfunde pe coji de nucă genunchii înmuiaţi?
Omu’ şi-a pierdut complet capul. Spune gogomănii una după alta. Cum să pretinzi unui ofiţer acoperit să se autodenunţe? Nu este această pretenţie o aberaţie fără margini? Şi cum să ameninţi că-l deconspiri tocmai tu, preşedintele ţării şi, într-un fel, şeful şi protectorul tuturor conspiraţilor? Caz de spitalul Obregia, ce mai! Efectele perverse ale spaimei imanente.
Dar mai avem un iniţiator de trăznaie de campanie: domnul Tăriceanu şi iniţiativa lui de suspendare a preşedintelui. Nu am comentat până acum acest gest deoarece mi s-a părut din prima clipă o manevră electorală şi nimic mai mult. Argumentelor împotriva suspendării care au fost aduse în ultimele zile prin presă, multe chiar de aliaţi ai domnului Tăriceanu (cum ar fi Liviu Dragnea) le mai adaug unul pe care nu l-am văzut menţionat de altcineva: brambureala.
Nimic nu i-ar folosi mai mult lui Traian Băsescu în disperatul său final de mandat decât o brambureală generalizată. Confuzie, derută, ape tulburi, vulnerabilitate statală – iată mediul miraculos în care orice s-ar putea instrumenta: de la o răzmeriţă pentru autonomie a secuilor din Ardeal, la acuze de lovitură de stat sau de trădare în favoarea ruşilor comisă de adversarii lui Băsescu şi la orice alte acţiuni iraţionale promovate, de cel disperat, la adăpostul “beneficiilor” bramburelii.
Nu! Această şansă a dezordinii, a haosului, a discreţionarului nu trebuie în niciun caz acordată unui om speriat, care-şi joacă libertatea pe termen lung, dacă nu chiar şi viaţa.
Au mai rămas două luni până la alegeri. Trebuie gestionate nu pasiv, la aşteptare, ci activ, anticipativ, la câştigarea şi păstrarea iniţiativei. Partea antibăsistă a puterii trebuie să aibă pregătite în orice moment subiecte incendiare, de primă pagină, cu care să poată contracara la sigur orice manevră, orice diversiune prin care Traian Băsescu şi ai lui ar încerca să răstoarne raportul de forţe de azi. Pentru că astfel de tentative vor exista, indubitabil, în ciuda acalmiei actuale de care vorbeam la început.
De pildă: PSD are pregătit un plan de rezervă, o contralovitură, în cazul în care Traian Băsescu va încerca să-l scoată din luptă pe Victor Ponta acuzându-l că ar fi agent acoperit?
Dar dacă anatema de agent acoperit va cădea pe capul lui Klaus Johannis? Se simte confortabil PNL cu perspectiva de a rămâne fără candidat?
Probabil că o soluţie de autoprotecţie faţă de ameninţările clocite de Traian Băsescu privind eliminarea din competiţie a unor adversari de neînduplecat ar fi ca fiecare dintre cele două partide menţionate să strângă semnături pentru doi candidaţi: un titular şi o rezervă. Rezerva ar urma să fie inscrisă la prezidenţiale ca independent, iar în cazul în care titularul ar fi eliminat din luptă de aparatul băsist, partidul şi-ar orienta alegătorii apre candidatul rezervă. Evident că dacă titularul nu va fi scos din luptă, rezerva se va retrage înainte de turul I.
Sunt sigur că minţi antrenate pot imagina şi alte măsuri preventive, poate chiar mai bune decât cea propusă de mine. Totul este să le caute, să nu se culce pe urechea sondajelor înşelătoare. Pentru că planul lui Traian Băsescu, aşa cum am avertizat mai demult, este cel testat la FRF. Acel plan a avut succes pentru că Gică Popescu şi susţinătorii lui, prea siguri de victorie, au refuzat stabilirea unui candidat de rezervă. Dacă acela ar fi existat, poate planul lui Burleanu nici nu ar mai fi fost activat şi, poate, Gică Popescu ar fi fost astăzi la FRF şi nu unde a ajuns.

Contele de Saint GermainEditorialeagent acoperit,brambureala,Burleanu,dubla comanda,FRF,Gica Popescu,Klaus Johannis,Liviu Dragnea,PNL,PSD,Robert Turcescu,spitalul Obregia,summitul NATO,Ukraina,vax albina,Victor PontaParadoxal, această campanie prezidenţială, care se anunţa tumultuoasă, trece printr-o fază de moţăială ca o prevestire. Nu am despre ce scrie. Apropierea mult doritei rocade din jilţ mută orice alt subiect în derizoriu: Ukraina, summitul NATO, meciul cu Grecia - vax albina! Traian Băsescu, marele şaman la făcut din rahat...Blog politic si polemic