Rezistența prin cultură a oprimatorilor
(Comentariu postat la editorialul lui Mircea Vasilescu din Dilema Veche intitulat “Rezistentii prin cultura” editorial ce poate fi citit accesand linkul http://www.dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/rezisten-ii-cultura)
Nu-l cunosc pe domnul Mircea Vasilescu altfel decât prin articolele sale din Dilema Veche și Adevărul. Îmi pare o persoană calmă, analitică, disciplinată, ceea ce, într-o societate haotică precum cea românească de astăzi, ar trebui să dea curaj.
Să vedem insă cui ar trebui să dea curaj și cui dă în realitate curaj publicistica domniei sale, un intelectual umanist de vremuri grele.
Ar trebui să dea curaj acelora dintre cititori care au nevoie de repere și confirmări, într-o societate malformată, pe care nu o mai înțeleg și care îi respinge. Printre aceștia aș identifica tineri sau mai pârguiți absolvenți de litere și de arte, dar și parte a intelectualității tehnice și medicale, fără instincte lucrative, care totuși ar dori să-și savureze idealismul altfel decât pe burta goală, rupți în coate și cu ziua de mâine ca o amenințare.
Să luăm miile de profesori de română și limbi străine sau sutele de actori sau plasticieni, sau încă destuii medici ce nu se pot dezrădăcina, care au căzut recent victimă concedierilor fără noimă, care s-au trezit dintr-odata niște simple numere golite de statut uman în măsurile urzite statistic ale recentei “reforme” propusă de guvern. Privind în jur, aceștia constată ceea ce constatăm și noi, dar mult mai intens din pricina dramei lor personale și anume: trăiesc într-o societate în care nu mai există nici cel mai mic respect pentru valoare, pentru calitate, pentru educație, pentru onoare. Ce să facă? Să se adapteze, adică să se pervertească?
La astfel de întrebări caută răspunsuri încurajatoare citind presa cultă gen Dilema Veche. Le dă domnul Vasilescu, prin temele abordate în articolele sale și prin orientarea imprimată ziarului, vreun semn încurajator acestor oameni? Â Poate doar prin faptul că le demonstrează că o publicație cu un astfel de profil încă supraviețuiește. Prin ce alchimii, însă, aflăm atunci când descoperim cui dă ea curaj în realitate.
Dilema Veche dă curaj, de exemplu, lui Sever Voinescu, cel cu votul discutabil din Parlament. Probabil că, referindu-mă critic la acest nume, mi-am exclus deja comentariul de la publicare. Mi s-a mai intâmplat asta de vreo două ori, comisia de cenzori formată din și condusă de domnul Vasilescu fiind neînduplecată când vine vorba de apărarea imaginii acestui politician. Iată una dintre alchimiile de supraviețuire : renunțăm la Șerban Foarță, care are « prințipuri » dar nu e diplomat (și nici « bazat »), pentru a-l păstra pe Sever Voinescu care doar declară « prințipuri », fără a le respecta, dar, în schimb, este colorat politic în armonie cu toamna vremilor.
Dilema Veche mai dă curaj, cum se vede și în articolul de azi al domnului Vasilescu, intelectualilor de brend prezidențial Liiceanu și Cărtărescu. Nu pot, la o analiză onestă pe text, să nu apreciez argumentarea închegată și bine ancorată istoric a autorului, deși evident unidirecțională. De altfel, pe domnul Liiceanu îl citesc, îl apreciez ca scriitor și chiar l-am apărat recent (și, până la un anumit moment, singular) de atacul intempestiv al lui Dinu Patriciu.
Întrebarea mea către domnul Vasilescu este însă următoarea: i se pare un semn de normalitate etică orientarea revistei pe care o conduce spre unul dintre polii politici ai României actuale, Românie sfâșiată în două ca în anii “˜90 ? Și dacă o astfel de orientare se acceptă ca fatalitate, consideră că baricada justă, specifică intelectualității progresiste dintr-o țară civilizată, este cea a puterii ? Mai ales în vremuri de restriște ?
Cât ar părea de subversiv, voi îndrăzni să afirm că și astăzi, ca pe vremea regimului Ceaușescu, rezistența prin cultură ar trebui reinventată ca terapie de urgență și ca formă de supraviețuire națională. Ce ne facem însă că mulți dintre intelectualii noștri proeminenți, de la care ar trebui să primim medicația spirituală adecvată, au optat să se ajute pe ei și pe cei care ne oprimă, în loc de a ne ajuta pe noi, oprimații, să rezistăm. Măcar prin cultură.
https://www.conteledesaintgermain.ro/rezistenta-prin-cultura-a-oprimatorilor/17-03-2011Editorialul de joiPolemicecartarescu,Dilema Veche,Liiceanu,Mircea Vasilescu,rezistenta prin cultura,Sever Voinescu (Comentariu postat la editorialul lui Mircea Vasilescu din Dilema Veche intitulat 'Rezistentii prin cultura' editorial ce poate fi citit accesand linkul http://www.dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/rezisten-ii-cultura) Nu-l cunosc pe domnul Mircea Vasilescu altfel decât prin articolele sale din Dilema Veche și Adevărul. Îmi pare o persoană calmă, analitică, disciplinată, ceea ce, într-o societate haotică...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
Stimate conte,
Cu greu se mai găsesc oaze de liniște și calm în haznaua internautică. Spațiul ținut de d-voastră pare-se că e eligibil pentru discuții decente, normale și, de ce nu, provocatoare. De ceva timp v-am devenit cititor fidel și cu ocazia acestui articol am decis să intervin. Cumva, cu o completare.
Spuneți:” Ce ne facem însă că mulți dintre intelectualii noștri proeminenți, de la care ar trebui să primim medicația spirituală adecvată, au optat să se ajute pe ei și pe cei care ne oprimă, în loc de a ne ajuta pe noi, oprimații, să rezistăm. Măcar prin cultură.”
Sunt de acord cu premiza de la care plecați: într-adevăr, e nevoie de cultură, de o rezistență “armată” a tuturor formelor de creație și de promovare a acestora. Dar, dacă elita se dovedește falimentară în a asigura minimele cerințe de recuperare și filtrare a culturii cât și de critică a puterii, atunci nu (ne) rămâne decât să luăm în mâinile proprii aceste lucruri. Am fost fan Dilema Veche vreo câțiva ani, citeam săptămânal cu nesaț rubricile lor, până am descoperit că echidistanța lor îngăduitoare maschează un fel de indolență, o ignoranță bine calculată față de subiectele “tari”. Și încă ceva: tot la ei am observat subtilele și rafinatele înțepături & agresiuni aduse anumitor figuri reprezentative din cultura română ““ vezi cazul Eminescu. Nu aș cădea în facila capcană a generalizării, acolo încă activează autori care merită atenție. Și nu aș merge până acolo să-i consider vânduți puterii, din simplul motiv că nu-i mai citesc, deci nu pot avea o părere formată exclusiv din lectura directă recentă. Plus că m-am distanțat de multă vreme de circul politic, nu am energia necesară de a înțelege ce se întâmpl㔦
Revenind la ideea inițială: chiar cred că o mișcare ““ în sens de direcție, nu de militantism ““ de jos în sus reprezintă o variantă în dauna “așteptării” de la elite. Am o vagă repulsie față de “doctorul în alb”, salvatorul nației, cel care ne va extrage din bezna ignoranței milenare, cel care ne va arăta nouă, amărâților, cum și ce trebuie. Supralicitez, evident, dar chiar cred că ofensiva poate porni și de la nivelul celor mai puțin “consacrați”. Poate fi o urmă de rebeliune puberă în acest gând, sau chiar o aroganță implicită: cum ar putea cei din urmă să fie mai abitir în raport cu cei dintâi? Nu au experiența, pregătirea, doctoratele și legitimatatea”¦diplomelor și pozițiilor. Ei bine”¦eu zic că se poate. Zona internautică poate fi un spațiu potrivit: emergența noii mass-media, a blogurilor și a comunităților on-line are capacitatea de a oferi o alternativă din ce în ce mai serioasă celor”¦așa-zis vânduți. Poate că-s infilibili din punct de vedere al achizițiilor intelectuale și spirituale. Dar acțiunile unora”¦cam lasă de dorit.
O zi frumoasă.
Rezistenta prin cultura e un sofism. A existat o versiune de “normalitate” si in comunism, fapul ca am fost arondati la ea nu e eroic. In curand, orice strungar care isi injura maistrul se va numi dizident si orice mama care isi crestea copilul nu era anticomunista. Obsesia bolnavicioasa despre trecutul comunist nu reflecta decat refuzul de a normaliza Romania. Refuzul de a privi real probleme tarii, este scuza eterna ca am fi fost mareti, daca nu erau turcii, tatarii si rusii. Un fals de dizidenti, un fals de politicieni, un fals de intelectuali. Antiteza comunismul nu este anticomunismul. Nu este “sa taci ba comunistule”, ci “I am right, you are wrong, but I am ready to die for your right to be wrong”. De aia imi place celalat conte, desi refuza unele adevaruri evidente, si nu imi place terminologia de oranjgutan. Cum i-am spus si lui mikadoo, daca faci noroi in viata publica, vei pierde tot timpul, fiindca Cotroceniul are o adevarata campioana la lupta in noroi. Sau chiar doua, daca ma gandesc bine. In rest, apropo de maretia spirituala,Andreea Paul Vass care parea o doamna stilata si educata o comite destul de urat. Pe blogul SAR, la o discutie cat se poate de serioasa si decenta, intr-un mediu deloc ostil Presedintelui,nu se poate abtine sa nu scape cativa pumni in ficat lui Antonescu si Ponta pe finalul articolului. http://www.sar.org.ro/dez/sub/Asumarea_raspunderii_guvernamentale_asupra_Codului_Muncii-15.html Hotarit lucru, cine se aseamana se aduna.
As face doar precizarea pentru cititori ca textul copiat de portocaliul @conte a aparut la postarea ,,Un orgasm de scelerat”. Este chiar primul comentariu. Mizeria oranjgutanului @conte a starnit, pe buna dreptate suficiente voturi negative incat jenantul sau comentariu nu poate fi citit decat dand click pe textul marcat cu rosu. Pedelepra n-a schimbat nici macar o virgulitza, darmite un cuvintzel din textul @Inginerului. Eu unul am banuiala ca este vorba de unul si aceeasi persoana, adica un securist portocaliu care isi ia mai multe nick-uri si ataca blogurile liberale. Cei care comenteaza pe forumuri vor recunoaste probabil stilul, securistic prin excelenta.
@CSG Tu chiar crezi ca acest @conte va mai avea tupeul sa apara aici? Si ce crezi ca ar mai putea spune? Magaria facuta de el arata extrem de clar stilul de lucru al securistilor. Ma bucur ca am reusit sa arat ce mizerie umana este acest @conte portocaliu.
Ceva imi spune ca n-o sa scapam de @conte. Stii de ce? Ai ghicit! Va reveni sub un alt nume! Ha ha ha ha ha ha ha ha (hahait basescian)!!!
Am citit articolul lui Vasilescu din DV si nu m-a impresionat cu absolut nimic. Vorbarie goala! Multe vorbe care nu spun nimic, adica un fel de diaree verbala. Nu ma mira stiind ca DV a devenit de ceva vreme un cimitir al elefantilor telectuali ai securistului de la Anvers, adica o fauna portocalie cu pretentii de intelectuali. Si inca ,,rezistenti prin cultura”! Bleaaahh!!!
Singurul mare scriitor care poate sa spuna ceva adevarat despre comunism cred ca este Paul Goma. N-a fost doar un mare scriitor( pardon, inca mai este, doar pe 2 octombrie a implinit 75 de ani!) ci si un mare OM, un adevarat REPER MORAL!. Ceea ce a facut el in 1977 n-a facut nimeni. Cati scriitori i s-au alaturat atunci? Cartea scrisa de el ,,Culorile curcubeului” ne da si raspunsul!
Observ cu mult dezgust patima telectualilor portocalii sa atace teme morale, sa vorbeasca despre principii, morala, etica etc. Liicheanu? Preshu? Patapievici? Limbaies? TRU? Da, ei doar VORBESC despre principii si morala, dau doar din gura, dar in realitate sunt GOI, la fel ca si idolul lor securist ba-secu, in fata caruia se prostitueaza intelectual de cativa ani incoace fara nicio jena.
Daca tot am ajund sa citesc DV m-am hotarat sa o rasfoiesc un pic. Desigur ca nu putea lipsi nici preshu din fitzuica portocalie ce se vrea a fi telectuala, textul sau fiind ,,Note razlete”. Am citit si comentariile. Surprise! Era acolo unul @Inginerul, basist 100%, care se contra cu un adevarat domn ce semna @Natafletz. Mi s-a parut cunoscut textul Inginerului si am cuplat imediat! Stii cine era? Oranjgutanul @contele, care de ceva vreme tot iti da tarcoale, incercand sa se bage singur in seama. Textul @Inginerului a aparut pe 14 martie la ora 1:03, iar @contele a copiat tot textul pe blogul tau pe 14 martie ora 13:23. Stii care este diferenta? A mai adaugat doar un PS de 2 lei. Te las pe tine sa tragi concluziile. Intrebari s-ar putea pune multe, dar eu am doar una: @contele doar a copiat ce a scris portocaliul @Inginerul sau este un securist care isi ia mai multe nick-uri si ataca diverse bloguri deranjante pentru pedelepre?
Oho!!! Tare!
Simpatica descoperire.
Poate ne explica chiar impricinatul. 🙂 🙂 🙂
Ii rog pe aceasta cale pe toti cei ce folosesc un nick cu “Conte” sa se inscrie cu alt nick pe acest blog, pentru a evita confuziile.
Multumesc.