Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

M-am extras pentru două săptămâni din tumultul luptelor politice de-acasă. Am vrut și am reușit să-mi ofer o debranșare de la tensiunea scenariilor, a dezvăluirilor, a loviturilor sub centură, a măcelului dintre instituții, tensiune care mă luase în primire printr-un fenomen de rezonanță de nestăvilit.
Întors acasă ce-am descoperit? Că, în lipsa mea, viața din jur își văzuse neabătut de ale ei fără să fi fost tulburată în niciun fel de faptul că eu o ignorasem, că o trădasem preț de mai mult zile cu rivala de care se temea cel mai mult, cu natura atotputernică, indiferentă la timp și ambiții umane.
Am luat la rând canalele de știri si toate, fără excepție, mi s-au părut revoltător de agresive și tendențioase. Mi-a apărut mai clar decât oricând faptul că, dacă nu știm să ne prezervăm liberul arbitru, suntem pierduți. Dar cum să ne oferim această protecție dacă tocmai increderea devine o vulnerabilitate?
Ai incredere într-un anumit post de televiziune pentru că, de-a lungul ultimilor ani, ți-a reflectat cel mai bine opțiunile. Dar vezi că, acum, acest post include în toate talkshow-urile, indiferent de moderator, o secțiune dedicată programatic discreditării lui Klaus Johannis. Mie acest lucru nu îmi place. De ce? Pentru că simt în el nu atât dorința de informare, intenția de a mă ajuta să votez in cunoștință de cauză, cât misiunea toxică de a mă manipula. De a-mi forța mâna cu buletinul de vot să se îndrepte spre urna pe care scrie Victor Ponta. Iar acest exemplu se conjugă cu un altul: modul în care același canal de televiziune expediază la „nesemnificative” abuzul strigător la cer al guvernului Ponta reprezentat de emiterea Ordonanței de Urgență privind migrarea aleșilor locali. Nu e nevoie, totuși, de prea multă perspicacitate pentru a-ți da seama că într-o cântărire obiectivă a gravității și nocivității pentru democrație, presupusa minciună a lui Johannis că nu s-ar fi intâlnit cu Băsescu sau că nu ar fi fost la Grivco pălește până la irelevanță atunci când este comparată cu certa și deja intrata în vigoare manevră de racolare cu legea a primarilor oportuniști.
De postul lui Sebastian Ghiță ce să mai spun? Aceeași temă venită de sus, cu atacuri furibunde la adresa lui Klaus Johannis dar cu o prestație mult mai amatoristică și heirupistă a moderatorilor decât la postul anterior comentat. Am rămas mut să o văd pe Andreea Crețulescu, altădată plină de farmec și bunăcuviință, isterizându-se mai ceva ca Sorina Matei atunci când unii invitați își permiteau să o contrazică.
Televiziunea de știri a lui Cozmin Gușă a dobândit toate metehnele Laviniei Șandru, precum un câine de patru pereți aerul bolnăvicios al stăpânului căzut la pat. Este superficială, fanatic unidirecționată (anti Victor Ponta), lipsită de o minimă consecvență (Traian Băsescu fiind turnesolul cel mai elocvent) și plicticoasă până la confundarea cu reclamele publicitare (păcat de Rareș Bogdan că a acceptat să fie folosit pe post de mister Muscolo). Ieri, doamna Șandru, plonjase într-un elogiu adus clarviziunii lui Traian Băsescu invadată de un extaz aproape sexual. Încă puțin exces de zel și o să se aleagă cu o păruială din partea Elenei Udrea ca la luptele în noroi.
Las la urmă vomitivul B1TV. Sunt acolo niște figuri (încununate de chițcăitul instabilului Stan „“ laptop) care doar de șarmul pravoslavnicei Monica Macovei pot fi concurate. Pe lângă confuzia comică pricinuită de lipsa ordinelor de sus privind comportamentul la adresa prezidențiabilei Elenei Udrea (Turcescu, Orcan și alți consacrați tembeli ai locului contrazicâdu-se cu cele mai bune intenții de armonizare), ceea ce mi s-a părut definitoriu pentru patriotismul numiților propagandiști a fost bucuria cu care comentau probabila pierdere de către România a comisariatului european de dezvoltare regională. Ura lor față de Ponta, dragostea lor pentru Băsescu, îi aruncaseră în plin vârtej de jubilație la aflarea veștii despre această posibilă înfrângere națională.
Totul e, în fața acestei avalanșe mediatice de patimi ce nu au nimic comun cu binele general, să găsești, să găsim, fracțiunile de adevăr (din oceanul de bruiaje manipulatorii) și puterea de a le valorifica prin propria raționalitate. Trebuie să rezistăm tendinței de a ne lăsa duși de val și să judecăm cu propriul cap, să alegem cu propriul discernământ. Altfel spus, să greșim (dacă o fi să greșim) pe propria mână și nu fraieriți de oportuniști ce numai binele altora nu-l urmăresc.

Contele de Saint GermainEditorialeAndreea Cretulescu,B1TV,Cozmin Gusa,Elena Udrea,Grivco,Klaus Johannis,Lavinia Sandru,Monica Macovei,Orcan,Rares Bogdan,Realitatea TV,Robert Turcescu,Sebastian Ghita,Sorina Matei,Stan Laptop,Victor PontaM-am extras pentru două săptămâni din tumultul luptelor politice de-acasă. Am vrut și am reușit să-mi ofer o debranșare de la tensiunea scenariilor, a dezvăluirilor, a loviturilor sub centură, a măcelului dintre instituții, tensiune care mă luase în primire printr-un fenomen de rezonanță de nestăvilit. Întors acasă ce-am descoperit? Că,...Blog politic si polemic