Cu jubilaţia la priveghi
CENZURAT DE DILEMA VECHE SI MIRCEA VASILESCU
Acest editorial al domnului Pleşu (http://dilemaveche.ro/sectiune/situa-iunea/articol/note-stari-zile-3) este o formă de jubilaţie. Nu mă obosesc să argumentez de ce, evidenţele sunt evidenţe.
Scriind un astfel de text, domnia sa s-a gâdilat la talpă cu pana de gâscă, în căutarea unui catharsis. De când aştepta prilejul acestui strănut, acestei revanşe cu bule, în care obida acumulată în urma ponoaselor înfrăţirii sale cu Traian Băsescu să poată izbucni stropind spre inamici, metamorfozată în tonalităţi săltăreţe de scherzo.
Doar că, să te prezinţi la un priveghi fredonând ritmuri zglobii şi bătând step cu glumiţe zdrăngănitoare dinaintea îndoliaţilor, nu este cel mai onorant mod de a-ţi deschide mintea şi sufletul spre respectul public.
Puţin îi pasă însă domnului Pleşu de 7,4 milioane de români cu speranţele în bernă. Poporul, pentru domnia sa, nu doar că este o noţiune abstractă dar este şi indexat la râme. Iar asta nu de ieri, de azi. Poate să treacă acul prin nevertebrarea lui de popor, poate să sângereze mortal, nicio emoţie sau compasiune nu străfulgeră cristalul minţii de filozof.
Domnul Pleşu are războaiele sale personale cu Antena 3, cu Antonescu, cu Ponta, cu kilogramele, cu apetitul sau pantagruelic, nu-l doare vârful peniţei când acesta scrâşneşte de povara minciunilor aşternute cu talent.
Un singur exemplu: “Serviciile secrete sînt la picioarele lui”.
Această afirmaţie nu este un adevăr rostit de domnul Pleşu din nebăgare de seamă, vreo scăpare provocată de asediul lucidităţii sale. Nu, nici vorbă! Această afirmaţie se doreşte o băşcălie care, în context, să fie asimilată negării ei. Adică, ne dă de înţeles autorul, nici vorbă că serviciile secrete ar fi controlate de Traian Băsescu.
Mai că-ţi vine, la o aşa braşoavă rostită cu candidă zeflemea, să te inspiri din forţele întunericului şi să-i pui o Biblie în faţă domnului Pleşu spre a-l confrunta cu propria frică (dacă e chiar atât de greu cu propria conştiinţă).
Desigur că nici procuratura, care scoate oamenii din biserică în sfântă zi de sărbătoare pentru a le vârî spaima-n oase, nu e sub controlul lui Traian Băsescu. Dar dacă, cu adevărat, n-ar fi, dacă, aşa cum este clar oricui mai puţin celor ce resping evidenţa, aceste atacuri în haită ale procurorilor asupra gospodăriilor ţărăneşti nu ar sluji intereselor suspendatului, atunci nu ar ţâşni domnul Pleşu primul să protesteze vehement împotriva acestor samavolnicii?
Îi reamintesc lui Andrei Pleşu, dacă nu cumva a şi descoperit asta singur că, de la o vârstă, chiar şi jubilaţia începe să doară. Aşa încât poate nu i-ar strica mai multă moderaţie când se arată cu jubilaţia la priveghi.
https://www.conteledesaintgermain.ro/cu-jubilatia-la-priveghi/17-08-2012Polemiceandrei plesu,Basescu,Biblia,Dilema Veche,jubilatie,priveghiCENZURAT DE DILEMA VECHE SI MIRCEA VASILESCU Acest editorial al domnului Pleşu (http://dilemaveche.ro/sectiune/situa-iunea/articol/note-stari-zile-3) este o formă de jubilaţie. Nu mă obosesc să argumentez de ce, evidenţele sunt evidenţe. Scriind un astfel de text, domnia sa s-a gâdilat la talpă cu pana de gâscă, în căutarea unui catharsis. De când aştepta prilejul...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
Foarte trist crepuscul, într-adevar…La vârsta distanţerii, omul se simte în conflict cu Şova, care e născut în 1973. Asta este altitudinea de la care priveşe lucrurile „filosoful” naţional. Panicat că cineva ar putea să-l „dea afară” din viaţa publică, că nu va „rămâne în istorie”.
„Moralistul” în care îşi puneau speranţele naivii şi secretarele, pune pasiune, în -tiens, mâine este ziua lui! E născut în ziua „eliberării de sub jugul fascist şi a întoarcerii armelor…etc”; la multi ani, şi mai înţelepţi, maître!- moralistul deci, îşi încurcă propriile iţe în apărarea indefendabilului. Mi-e teamă că, în ciuda aparenţelor, ce a reuşit să facă toată viaţa a fost să toarne un pic de vin savant şi pitorescîn apă chioară. Cui i s-a întâmplat să încerce să ducă o conversaţie SOLIDĂ cu un actor, ştie ce zic. Poate că i-ar fi stat mai bine ca actor…
Domnule Rusu,
Vă apreciez comentariile din Dilema Veche, pe care le găsesc mult peste media calităţii literare şi analitice a publiciştilor cu ştate acolo. Sunt onorat că aţi ales, chiar şi pentru o singură dată, să postaţi pe blogul meu.
Din fericire pentru dumneavoastră, trăiţi într-o lume normală şi asta vă dă un echilibru după care eu, mărturisesc, tânjesc adesea.
Cred că ceea ce se întâmplă acum, cu invalidarea acestui referendum dublată de isteria stahanovistă a procuraturii împotriva tălpii ţării, reprezintă un vârf de coşmar. O renaştere a celor mai traumatizante umilinţe la care demnitatea românilor a fost supusă de istorie.
În astfel de momente un popor priveşte către elitele sale. Aşteaptă de la acestea crearea unui vad unificator revărsărilor sale. Şi, în primul rând, aşteaptă confirmarea justeţii motivelor de suferinţă care îl copleşesc.
Elitele noastre oficiale sunt însă, din păcate, corupte. Sunt nişte elite epicuriene, care au ales voluptatea prezentului vremelnic în dauna plicticoasei eternităţi exemplare.
Andrei Pleşu, asemenea comilitonilor pe care îi evidenţiază prin ordin de zi în ultimul său articol din Dilema Veche, nu are deloc organ pentru popor. Pentru domnia sa poporul este o medie unificatoare în jos, un balast ce împiedică ascensiunea şi, prin urmare, trebuie aruncat din carlinga personală.
De altfel, un astfel de comportament individualist este ceea ce uneşte, în zona invizibilă a afinităţilor, spiritele rafinate (dar egoiste) ale unor intelectuali cu materie mult prea densă, cu animalismul atât năduşit şi de mândru de sine al lui Traian Băsescu.
Că îi place sau nu să i se spună asta, Andrei Pleşu, cu Boc-ul său Mircea Vasilescu, a făcut din Dilema Veche un fel de ICR – B1Tv de propagandă antipopulară.
Ca dispreţ faţă de adevăr şi valorile democratice, Andrei Pleşu nu este cu nimic inferior lui Traian Băsescu.
Semnati petitia pentru ca sedinta CCR de maine, 21 august 2012, sa fie televizata!
http://www.petitieonline.com/cerem_ccr_transmiterea_la_tv_a_sedintei_din_data_de_21082012
Dupa cum stiu domnul Plesu a fost ministru in anii 90, si inca atunci era un partizan contra regimelor de totalitar si dictatoric.