Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Stimaţi colegi de forum,

Încep prin a vă preveni că nu veţi găsi in cele ce urmează nici jigniri, nici ironii muşcătoare, nici reproşuri. Sunteţi persoane care v-aţi consumat  minute bune din timpul vostru liber pentru a-mi citi comentariile şi, în supliment, mi-aţi dedicat şi alte minute, bonus,  pentru a mă interpela. Că aţi făcut-o criticându-mă, uneori chiar înjurându-mă, contează mai puţin. Pentru mine faptul că mi-aţi acordat atenţia voastră este mai mult decât măgulitor şi pentru asta, fără nicio ipocrizie, vă mulţumesc.

Am explicat şi cu alte ocazii de ce scriu pe forumuri dar reiau pentru mai multă claritate. Scriu pentru că sunt conştient că regimul Băsescu a pus în mişcare o maşinărie de propagandă antipopulară care poluează realitatea şi bunul simţ  cu o toxicitate fără precedent pentru România democratică.  Combustibilul pe care îl foloseşte această maşinărie este compus din  notorietăţi ale vieţii publice dispuse la compromis. Ceea ce vreau şi încerc să fac, după puterile mele, este să mă opun acestei înşelătorii, să o contracarez. Am suferit prea mult în regimul comunist consecinţele „pactizării ideologice cu puterea ” a unor intelectuali manilupatori şi cu verb (Adrian Păunescu, Vadim Tudor, Eugen Barbu etc.),  pentru a sta indiferent la montarea, azi, a aceleiaşi piese dar cu alţi actori (intelectualii lui Băsescu).

Lupta mea de demistificare, de arătare cu degetul a minciunii şi cameleonismului autorilor textelor pe care le comentez, este una individuală, solitară, de conştiinţă, de dialog al meu cu mine, chiar dacă, separat, mai sunt şi alţi combatanţi, cu aceleaşi idealuri.

Am mai spus-o şi o repet pentru cine îmi acordă prezumţia de onestitate: nu sunt inregimentat, nu scriu la ordin şi, cu atât mai puţin, nu urmăresc vreun beneficiu personal (în afară de acela de a fi împăcat cu mine însumi şi de a-mi putea privi, fără jenă, copiii în ochi).

Mulţi dintre voi îmi reproşaţi că observ şi critic doar hibele celor de la putere, închizând ochii la defectele celorlalţi. Formal aveţi dreptate. Doar formal însă! Pentru că, pe fond, principalul responsabil de răul prezentului, şi cel care îl poate îndrepta,  este conducătorul prezentului. Nu există în logica managementului performant exonerarea liderilor şi culpabilizarea subordonaţilor.

Cred că sunteţi de acord că politizarea actuală a tuturor nivelelor de decizie este fără precedent.  Cui să  pretind, în aceste condiţii,  demantelarea reţelelor de contrabandă de stat? Şi cui să pretind lichidarea clanurilor mafiote care devalizează ţara mână în mână cu puternicii zilei? Ţin aceste ample şi necesare acţiuni pentru igienizarea societăţii româneşti de Antonescu, de Ponta, de Voiculescu? Încercaţi doar o clipă să fiţi obiectivi şi realişti!

Îmi mai reproşaţi că, în comentariile mele, vizez adesea autorul, nu textul produs de acesta. Cu alte cuvinte că atac forma, nu fondul. Da, în cele mai multe cazuri aşa este.  Când un autor de editoriale subordonează adevărul şi binele public unor interese meschine şi pasiuni private, atunci simt de datoria mea să spun în gura mare, clar şi răspicat: omul acesta minte, omul acesta este un oportunist, omul acesta vrea să vă înşele în beneficiu propriu. Aproape că nu mă mai interesează valoarea de adevăr a unui mesaj dacă mesajul este lansat de un yesmen, de un ipocrit, de un necondiţionat complice al puterii, oricare ar fi aceasta, oricât de coruptă.

În fine, mă taxaţi adesea pentru stil.  Că uneori devin exagerat de contondent, că reproşez grosolănia unora apelând eu însumi la grosolănie. Vă rog să recunoaşteţi că sunt excepţii. Cred că, de vreun an încoace, doar cu Mircea Mihăieş am mai sărit calul. Şi asta pentru că persoana în cauză pare a funcţiona (atât pe emisie cât şi pe recepţie) doar în condiţii de anormalitate. Totuşi, accept, nu e o scuză onorantă. Voi încerca să nu mă mai las tras în jos .

Textele mele îi vizează doar pe editorialiştii pe ale căror forumuri postez. Nu vă vizează, nu vă atacă pe voi, cititori ca şi mine. De aceea sunt surprins uneori de vehemenţa cu care reacţionaţi la punctele mele de vedere care, repet, nu cu voi îşi propun să declanşeze polemici.  Asta nu inseamnă că aş prefera comentariilor critice lipsa lor.

Vă asigur că, oricât m-aţi înjura, vă citesc. Nu pot însă să vă asigur şi că aceste înjurături mă  mai afectează.  Sunt sensibil la argumente dar, înţelegeţi-mă, am ajuns la o vârstă la care nu mai tresar când cineva ridică vocea la mine doar pentru că exist şi mă exprim.

Atât pentru azi. Cu bine!

Contele de Saint GermainEditorialeAntonescu,Basescu,contestatar,Eugen Barbu,forum,paunescu,Ponta,Vadim,Voiculescu,yesmenStimaţi colegi de forum, Încep prin a vă preveni că nu veţi găsi in cele ce urmează nici jigniri, nici ironii muşcătoare, nici reproşuri. Sunteţi persoane care v-aţi consumat  minute bune din timpul vostru liber pentru a-mi citi comentariile şi, în supliment, mi-aţi dedicat şi alte minute, bonus,  pentru a...Blog politic si polemic