Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

(Acest comentariu a fost postat la articolul lui Andrei Plesu din Adevarul, intitulat ” Morala ca ideologie”, articol ce poate fi citit accesand linkul http://www.adevarul.ro/andrei_plesu_-_opinii/Morala_ca_ideologie_7_482421756.html

 

Jung: Sinele este o entitate supraordonată Eului, incluzând nu numai conştientul şi inconştientul, ci şi “scopul vieţii”.

Când, comentând  relaţia în care se complace cu actuala putere antinaţională, l-am numit pe domnul Pleşu “un colaboraţionist de omenie”, Dilema Veche m-a cenzurat contrapunându-mi argumente semantice iar mulţi cititori m-au combătut reproşându-mi statura si statutul insuficiente pentru a-mi legitima o astfel de cutezanţă de profanator.

Au fost reacţii ca în faţa unui gest impudic şi nu ca în faţa păcătuirii prin neadevăr. Pentru că, în esenţă, eu nu susţinusem nicidecum că domnul Pleşu ar fi vreun ticălos, ci doar că este un om prematur impăcat cu slăbiciunile sale.

Articolul de azi al lui AP vine cum nu se poate mai convingător în confirmarea, involuntară desigur, a părerilor mele de-atunci. El este o reacţie subtil – defensivă a unui intelectual proeminent, cu un subconştient culpabil, la presiunea tot mai mare a mediului civic. O presiune pe care “morala publică”, în virtutea unor “clişee luminate”, o pune asupra sa, cerându-i să renunţe la alibiul neutralităţii scârbite şi să se implice şi Luminăţia Sa în “controlul balanţei eticului împotriva clasei conducătoare”.

Am formulat “subconştient culpabil” deoarece doar o astfel de suferinţă a sinelui poate împinge la căutarea cu atâta obstinaţie, până la răsturnarea totală a preceptelor morale, de justificări plauzibile.

Pentru că, în ce alt mod ar putea fi interpretat acest editorial decât ca un fel erudit şi mistificator de a pleda “Not guilty”?

Sinele domnului Pleşu, ordonator de credite pentru atingerea “scopului vieţii” (ca să-l citez pe Jung), s-a încovoiat complice întru nepericlitarea eligibilităţii proiectului “Pentru o senectute burgheză”.

Doar astfel au putut fi prezentate în culori calde laşitatea şi oportunismul: maimuţărind temeritatea “retorilor societăţii civile” de a se opune exceselor puterii, numind-o “ipocrizie pioasă”. Adică înţelegeti: cei care spun NU puterii sunt ipocriţi, nicidecum “intransigenţi morali”. Intransigenţii morali, modelele, trebuind căutate dincolo, unde se împart privilegiile, printre miniştrii prezenţi în toate guvernele de toate culorile, printre consilierii de taină ai satrapilor. “Înregimentarea oarbă” este meteahna opoziţioniştilor (asta da enormitate!), nicidecum a modelelor pe care le girează domnul Pleşu prin laudele sale epice, cum ar fi Teodor Baconschi sau Sever Voinescu.

Morala adevărată s-o ţine departe de ideologii – cum ne predă domnul Pleşu. Dar moraliştii adevăraţi nu ar trebui să se ţină departe de cei care experimentează ideologiile pe pielea noastră? Mai ales cand le experimenteaza ca pe o turma de sacrificiu? Sau aceasta este o opţiune care se negociază?

Contele de Saint GermainEditorialePolemiceAdevarul,andrei plesu,Jung,morala,Morala ca ideologie,not guilty,Sever Voinescu,Teodor Baconschi(Acest comentariu a fost postat la articolul lui Andrei Plesu din Adevarul, intitulat ' Morala ca ideologie', articol ce poate fi citit accesand linkul http://www.adevarul.ro/andrei_plesu_-_opinii/Morala_ca_ideologie_7_482421756.html   Jung: Sinele este o entitate supraordonată Eului, incluzând nu numai conştientul şi inconştientul, ci şi 'scopul vieţii'. Când, comentând  relaţia în care se complace cu actuala...Blog politic si polemic