Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Frica este una dintre stihiile finţei umane. Poate stâlci caractere şi obnubila dreapta judecată fără consultarea comandamentelor superioare. Exacerbează sau inhibă, când nu înnebuneşte sau paralizează de-a dreptul.

Tiranii au exploatat-o în dublu scop: de a conduce, minoritar, majorităţi zdrobitoare şi de a-şi oferi juisarea atotputerniciei. Să te substitui lui Dumnezeu, chiar şi vremelnic, dispunând discreţionar de vieţi ale semenilor precum o talpă beată de libertatea de a-şi alege traseul peste sau pe alăturea de muşuroiul de furnici, nu este o ispită uşor de controlat.

Traian Băsescu şi-a făcut din exploatarea fricii celor din jurul său un stil de viaţă, un mod de a-şi atinge obiectivele şi de a deveni ceea ce, sfidând orice bariere, îi place să fie: jupân, stăpân absolut, vătaf cu biciul peste vieţi fără busolă.

A pierdut însă din vedere, luat de frenezia practicării acestui viciu, un lucru simplu precum darea lichidelor în clocot peste o anume temperatură: că fricii, de la un nivel de disperare încolo, îi cresc colţi. Colţi ascuţiţi, cu nimic mai puţin de temut decât colţii celui mai nebunesc curaj.

Îl vedem în ultimele zile tot mai ameninţător şi descumpănit. Deconcertant de ameninţător şi descumpănit. Cu o monotonie a fixaţiilor în ceea ce priveşte intimidarea contestatarilor săi dusă până la limita iraţionalului. Face orice să mai înspăimânte o dată, să mai cucerească măcar o redută prin ultimatumuri apocaliptice; caută cu disperare semne de frică acolo unde în trecut i se ofereau din abundenţă, şi descoperă, în schimb, colţi. Rânjete agresive, riposte, ură nestăvilită.

Pare a nu înţelege ce i se întâmplă. Exact ca Ceauşescu în balcon. Este incapabil să accepte evidenţa. Evidenţa că 7,5 milioane de români îi arată pumnul. Că 7,5 milioane de români au aflat câţi sunt, în solidar, pentru demiterea lui şi, cu conştiinţa acestei forţe devastatoare, îl pândesc la cotitură.

Fiecare apariţie publică a acestui laş care ameninţă, adaugă grade noi pentru atingerea punctului de fierbere.

Şi fiecare gest de servitute al instituţiilor ce încă nu s-au eliberat de frică şi incearcă să-l impună poporului cu forţa pe acest involuat, care se zbate să se fofileze în patru labe uzând de minciuni şi tertipuri, mobilizează la inacceptare  mult mai eficient decât un ordin de înrolare.

Frica supuşilor, ce pe vremuri l-a înălţat, s-a metamorfozat odată cu referendumul din scară de mătase în perete abrupt de prăpastie. Iar pentru el, de acolo de unde a rămas atârnat, doar prăvălirea mai poate exista ca soluţie de coborâre.

Traian Băsescu a generat atâta frică în jurul lui încât acum, când butoiul s-a umplut şi votul milioanelor de români i-a pus capacul, toată această frică pătrunde în el, copleşindu-l.

Contele de Saint GermainEditoriale7.5 milioane de romani,Ceausescu in balcon,disperare,fricaFrica este una dintre stihiile finţei umane. Poate stâlci caractere şi obnubila dreapta judecată fără consultarea comandamentelor superioare. Exacerbează sau inhibă, când nu înnebuneşte sau paralizează de-a dreptul. Tiranii au exploatat-o în dublu scop: de a conduce, minoritar, majorităţi zdrobitoare şi de a-şi oferi juisarea atotputerniciei. Să te substitui lui...Blog politic si polemic