Zilele trecute am primit una dintre recompensele neaşteptate şi prea puţin meritate pentru aventura de a ţine, cu destule eforturi, acest blog. Mi-a postat un comentariu, la un articol recent, scriitorul Dorin Tudoran. Nu ştiu dacă pentru vizitatorii de-aici, mulţi dintre ei încă nenăscuţi în 1984, numele domniei sale stârneşte vreo emoţie aparte însă, pentru mine, înseamnă foarte mult. România comunistă a cunoscut puţini dizidenţi care au avut curajul să-şi joace libertatea, chiar viaţa, în lupta inegală cu securitatea ceauşistă. După Paul Goma, în anii ’70, Dorin Tudoran a fost al doilea scriitor român notoriu care l-a înfruntat pe Nicolae Ceauşescu, nu doar în faţă dar şi public. Au mai urmat Mircea Dinescu şi Doina Cornea, la fel de importanţi şi dragi mie, care să completeze o listă dezesperant de scurtă pentru latentul popor român, atât de greu de declanşat când vine vorba de mizele sale majore. Referitor la lupta…
continuare...