Scorul acestui articol
[Total: 28 voturi. Media: 4.8]
 

„Eu știu răspunsul.
Dar, cum spunea Jules Verne, să nu anticipăm”!
Comisarul San Antonio

 

Plutește ceva în aer! Prevestitor.

A reizbucnit scandalul Black Cube. O mârșavă tentativă de întinare a neprihănirii. Căci, nu-i așa?,  când spui Black Cube, spui Kovesi. Iar când spui Kovesi spui imacularea în persoană. DIICOT ne asigură că a fost găsit tătucul abominabilei tentative de pângărire a albului absolut: un fost ofițer SRI, Daniel Dragomir.

Ieri, 14.09.2016, Din Comunicatul de Presă al DIICOT aflăm că:

„… inculpatul Dragomir Daniel a avut două întâlniri în Bucureşti cu suspectul D. Z., împrejurări în care cei doi au discutat atât de contextul şi necesitatea operaţiunii, scopul şi presupusele persoane care stau în spatele operaţiunii şi care sunt interesate de reuşita acesteia, cât şi de natura şi toate condiţiile concrete ale operaţiunilor investigative, informative şi intruzive (incluzând aici inclusiv căutarea şi obţinerea corespondenţei electronice ale ţintelor), negocierea şi stabilirea bugetului, plata operaţiunii şi comisionul de succes, precum şi modalitatea de diseminare în media internaţională a eventualului rezultat, pentru asigurarea cât mai promptă a obiectivului stabilit”.

Să punem în paralel cu acest pasaj un mic fragment din Comunicatul Black Cube din data de 05.04.2016:

„In recent weeks the company has been carrying out a project on behalf of government associates in Romania to collect proof of serious corruption in the Romanian government system.”

Ceva, esențial, nu se potrivește când analizezi cele două comunicate: DIICOT îl prezintă pe Dragomir (rezervist și pensionar SRI încă din 2013) nu doar ca inițiatorul acțiunii dar și ca negociatorul absolut al clauzelor contractului cu Black Cube (nu ni se spune, oficial, dacă Dragomir a și semnat contractul în numele Beneficiarului), în vreme ce Black Cube ne asigură că a acționat în numele unor asociați ai guvernului român. Pe care „asociați ai guvernului român”  să-i fi reprezentat Dragomir? Cumva pe SRI care, teoretic, putea să îl activeze oricând pentru o misiune punctuală? SRI condus în februarie 2016 de Eduard Helvig și Florian Coldea? Ar fi singura variantă care ar împăca cele două comunicate citate anterior. Dar ar fi și foarte grav, deoarece ar însemna că DIICOT a găsit în Dragomir un acar Păun, pentru a-i proteja, de fapt, pe adevărații capi ai acțiunii: șefii SRI.

Parcă pentru a evita această interpretare, DIICOT ne strecoară pe surse (judiciare) de data asta, prin intermediul unor publicații cu care are afinități, un mic detaliu:

„ …cei interesaţi să obţină informaţii despre procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, ar fi plătit 1,2 milioane de euro, plata fiind făcută de fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir, deşi banii nu proveneau din buzunarul propriu ci ar fi fost asigurați de doi moguli media investigați de DNA”.

Dar, dacă ar fi așa, ar însemna că Black Cube a mințit susținând că a fost angajată „în numele unor asociați ai guvernului român”. Că doar mogulii de presă nu îndeplinesc această calitate.

Cheia dilemei se află în semnătura care a oficializat contractul. DIICOT fie nu știe cine a semnat contractul pentru Beneficiar (și din acest motiv nu îi acuză pe față pe cei de la Black Cube că au mințit), fie știe, și vrea să-l protejeze pe semnatar folosindu-se de pionul Dragomir.

Altă referire din comunicatul DIICOT care ridică serioase semne de întrebare privind corectitudinea mesajului transmis presei este cea referitoare la datele secrete obținute de „spionii” Black Cube și la ce s-a întâmplat cu acestea până la urmă:

„Datele au fost ulterior transferate în mijloacele de stocare puse la dispozitie de catre coordonatori, fiind pregătite pentru predarea către inculpatul Yossi Barkshtein. […] Inculpatul Yossi Barkshtein, intrat în ţară în dimineaţa aceleaşi zile, nu a mai reușit  să intre în posesia datelor confidenţiale compromise și, aflând despre depistarea făcută de autorităţile judiciare române, în după-amiaza aceleaşi zile a și părăsit teritoriul României.”

Formularea folosită lasă de înțeles că planul „spionilor” de a scoate informațiile din țară ar fi fost dejucat de DIICOT. Ceea ce intră în contradicție și cu logica primară, când ne referim la o firmă de prestigiul Black Cube, și cu următoarele afirmații din comunicatul acestei companii:

„In the context of this project, two employees who made serious advances in the case were arrested.”

E clar că șefii de la centru ai Black Cube au primit în timp real „fructele” investigației făcute de colegii lor, la București, și că, pe baza acestora, au afirmat că s-au făcut progrese semnificative în caz.

În astfel de acțiuni, de piraterie informatică, primul pas și ca urgentă și ca securizare a informației sustrase este transferarea imediata a acesteia către destinații cheie bine protejate, dinainte stabilite.

Așadar, să nu încerce DIICOT să ne prostească în față cum că tinerii informaticieni de care s-a folosit Black Cube au uitat să facă tocmai pasul decisiv al misiunii lor și anume să apese, la momentul oportun, tasta Send.

Undeva, la loc sigur, niște „proof of serious corruption in the Romanian government system” stau la dospit și așteaptă, ca niște „măsline” în butoiașul unui Dan Wesson, încordarea arătătorului.

Dar să ne întoarcem la titlu.

După divorțul (aparent amiabil)  de SRI, DNA riscă acum să piardă (cât vi s-ar părea de suprarealist) și suportul american pentru experimentele sale de schimbare a clasei politice românești prin dosare incropite la repezeala, viscerale, din ce în ce mai puțin consistente juridic.

Când mă refer la pierderea suportului american nu mă gândesc la gafa DNA de a încerca să-l scoată din joc pe Ponta băgându-l la mijloc pe Tony Blair și nici la eventuale probe compromițătoare împotriva Laurei Kovesi ce ar putea exploda din dosarul Black Cube.  Mă gândesc la cu totul altceva: la schimbările de ultim moment ale atitudinii SUA față de România. Susținerea, aproape simultană, de către doi ambasadori americani, a unor forțe ostile ideii de Românie Mare, nu mi se pare nici întâmplătoare și nici inocentă. Suntem în faţa unor provocări pitecantropice. A unor provocări de gangster aureolat de tatuaje, pe cale de a ne vinde,  care ne pretinde şi recompensa recunoştinţei pe deasupra. Parcă ne-ar spune “hai, estropiaților, supăraţi-vă pe noi, deveniţi antiamericani în masă şi atunci noi vă vom respecta voinţa, ne vom retrage şi vă vom lăsă în plata Domnului. A Domnului de la Răsărit. Amin, şi să vă fie de bine! Case closed!”

O analiză a contextului internațional din ultimele săptămâni (nu voi intra acum în detalii dar, pe scurt, este vorba de Siria și ISIS, de IRAN și Coreea de Nord, de Brexit și o UE germanizată) indică realizarea unei înțelegeri de ultim moment între SUA și Rusia privind redefinirea zonelor lor de influență. Ca și în cazul „degetului lui Churchill”, România este plasată în această înțelegere (și tratată ca atare) la valoarea unei monede de schimb negociabile si atat. Nimic mai mult.

Gesturile ambasadorilor Pettit (la Chișinău) și Klemm (la București) reprezintă semnale de bunăvoință  date Moscovei de către Washington. Uite ce v-am putea noi oferi, în schimbul…

La o astfel de scară a discuțiilor, susținerea de către americani a DNA și a experimentului anticorupție în România trece pe un plan secundar. Ba, mai mult, intră în balanţa tocmelii. “Pentru un preţ bun, v-o oferim chiar pe Kovesi!”

De-asta spuneam: s-ar putea, cât de curând, să asistăm la o cădere a Laurei Kovesi, de la conducerea DNA, după modelul deja consacrat în regimul Johannis: o cădere în sus. Așa a fost înlăturat de la șefia SRI George Maior, fiind propulsat în tării tocmai la Ambasada României din SUA; așa s-a pricopsit și Livia Stanciu cu o promovare de la o înaltă curte (cea de Casație și Justiție) la cea mai înltă curte (cea Constituțională).

Eu cred că nu întâmplător (și nici din greșeală) Klaus Johannis propune pe la Bruxelles, de câte ori are ocazia, constituirea de noi structuri europene de securitate, de anticorupție, de antiterorism. Vrea să o plaseze de urgență acolo pe Laura Kovesi, la loc onorabil și liniștit, departe de furia victimelor ei din țărișoară și de  tentația de a se întoarce, vreodată, de unde a plecat. Alegerile prezidențiale sunt ca mâine și lucrurile trebuie rezolvate din timp.

Contele de Saint GermainEditorialeambasadorul Klemm,Black Cube,BREXIT,Dan Wesson,Daniel Dragomir,degetul lui Churchill,DIICOT,Eduard Helvig,Florian Coldea,George Maior,Klaus Johannis,Laura Kovesi,Livia Stanciu,Siria si ISIS,SRI,Tony Blair,Victor Ponta  „Eu știu răspunsul. Dar, cum spunea Jules Verne, să nu anticipăm”! Comisarul San Antonio   Plutește ceva în aer! Prevestitor. A reizbucnit scandalul Black Cube. O mârșavă tentativă de întinare a neprihănirii. Căci, nu-i așa?,  când spui Black Cube, spui Kovesi. Iar când spui Kovesi spui imacularea în persoană. DIICOT ne asigură că...Blog politic si polemic