Editoriale

Orbirea patimii

  Nu È™tiu alții cum sunt dar eu, de câte ori trebuie să critic pe cineva, am aÈ™a, un sentiment de automutilare. Am fost învățat cu măsura È™i toleranța față de greÈ™elile celorlalți. Tata, de pildă, îmi spunea aÈ™a: înainte de a începe să vorbeÈ™ti pe cineva de rău imaginează-ți că persoana respectivă e de față, te vede È™i te aude. Foarte dur exercițiu! Și, cel puțin pentru mine, atenuator în bună măsură de excese È™i culpabilizări nemeritate. (mai mult…)
continuare...
Editoriale

Criza ocultismului politic

  Există idei È™i descoperiri care, la un moment dat, pot da lumea peste cap. Lumea fizică, lumea politică, lumea artistică, lumea medicală, lumea interioară sau exterioară a cuiva, a unui popor, a planetei. Aici se amestecă uÈ™or micul cu marele, cuanta cu cosmosul, iar răsturnarea, la orice scară s-ar produce, înseamnă întrarea într-o nouă regulă. (mai mult…)
continuare...
Editoriale

Cu intelectualii la bal mascat. Masca turpitudinii: bunele intentii!

  Andrei PleÈ™u È™i-a creat în timp o imagine de înțelept È™ugubăț. Este o imagine convenabilă pentru cineva căruia îi place să se facă liniÈ™te atunci când începe să vorbească, pentru cineva care se străduie din răsputeri ca lumea să-l asculte zâmbind, nu scrâÈ™nind din măsele. În contrast cu "žperechea" sa din vitrina publică cu figuri de ceară, Gabriel Liiceanu, un Ares mereu înarmat cu vorbe slinoase È™i grimase încrâncenate, Andrei PleÈ™u a ales să fie hermesian.  Folosind cu oarece îndemânare sofismul pe post de caduceu, domnia sa îÈ™i lasă mai de fiecare dată loc de întors È™i de eschivă, tocmai printr-o anume catifelare a sarcasmului, printr-o îndulcire a veninului din mesaj. (mai mult…)
continuare...