Lasii nostri președinti

  Motto: "žDacă văd o nedreptate și nu fac nimic s-o îndrept, sunt laș". Confucius "Absența fricii e prima cerință a moralității; lașii nu pot fi niciodată morali". Mahatma Gandhi   Nu există risc mai mare pentru o țară decât să aibă un președinte laș. Unii ar numi asta nu risc, ci blestem. Eu, însă,  nu vreau să merg chiar atât de dreptate. Blestemul are în el ceva implacabil. Riscul, uneori, rămâne doar o posibilitate neîmplinită. Å¢ara poate avea șansa ca, lașului care o conduce, istoria să nu-i pună la încercare temeritatea și onoarea chiar pe durata mandatului său. Și atunci, ea, țara, nu pătimește de pe urma lașității lui, a președintelui. (mai mult…)
continuare...

Greselile presedintelui Iohannis, un semnal de alarma

  Copiii bosumflați, care bat din picior să vie trenul și toarnă dulceață în galoșii musafirilor, intră în inventarul de bune și rele al celor care i-au crescut așa. Aceia, în definitiv, responsabilii, n-au decât să se spele pe cap cu așa plozi, dacă alții, mai breji, n-au fost în stare să producă. (mai mult…)
continuare...

Deocamdata, in Romania, nimeni nu se poate lupta cu Sistemul

  Sistemul de forță construit de Traian Băsescu în cele două mandate ale sale de preÈ™edinte al României nu a avut nimic de-a face, în esența sa, cu interesul național. El a fost proiectat È™i realizat de natura È™i voința dictatorială ale inițiatorului său, centrate în jurul unei singure idei: consolidarea puterii personale.    (mai mult…)
continuare...

Singuratatea Primei Doamne

  Mie mi-a plăcut din prima clipă doamna Carmen Iohannis. Cu rochițele ei primăvăratice, scurte È™i decoltate, cu acel zâmbet È™ugubăț, fără tăiÈ™uri, în care ochii se bucurau în perfectă armonie cu dinții dezveliți Mi s-a părut genul de persoană caldă, comunicativă, sinceră, empatică, extrovertită. Adică exact opusul soțului ei, È™i, tocmai de aceea, cu atât mai prețioasă pentru acesta. (mai mult…)
continuare...

Justitia romana mai are, inca, anticorpi puternici. Felicitari doamnei judecator Girbovan!

  Poporul român, sleit de hoția în formă continuată a È™menarilor de la vârful țării, a fost orbit, într-o bună zi, de aura unei femei superbe. "žJustiția" "“ s-a recomandat ea! Apoi, nici mai mult nici mai puțin, i-a explicat respectivului popor, cu buze presurizate, de airbag, că a pogorât peste el să-l salveze, să-l regenereze, să-i redea vigoarea, să-l fericească. AÈ™a că i-a cerut în schimb, cu glas autoritar È™i priviri interpretabile, supunere È™i tot concursul său. "žSe acordă" "“ a venit, pe nerăsuflate, răspunsul. (mai mult…)
continuare...

Eroism pe timp de pace

  Atunci când nu se aud focuri de armă È™i când bombardiere ostile nu-ți survolează teritoriul, zici c-ar fi pace! Iar pacea nu e ca războiul, ca să parafrazez un mare È™arlatan al zilelor È™i coÈ™marurilor noastre. Dar când, într-o aÈ™a zisă pace, însuÈ™i statul îÈ™i creează propria falangă decimatoare, ca un pluton de execuție în fața căruia poate aduce discreționar orice politician sau ziarist sau om de afaceri considerat ostil, pentru a-l scoate din joc, vinovat sau nu, asta cum se mai numeÈ™te? Stat de drept? Democrație? Luptă împotriva corupției? Sau terorism politic?! (mai mult…)
continuare...