Scorul acestui articol
[Total: 5 voturi. Media: 5]

„Suntem parteneri NATO”! „Suntem cetăṭeni europeni”!
Ce ne mai place să ne fudulim cu asta. Ni s-a oferit tertipul perfect pentru a evita eticheta de „români”. Am scăpat de o povară. Mândri că nu mai suntem ce ne-a fost dat să fim, ṭanṭoṣi că putem defila la carnavalul lumii fără pene de coṭofană atârnându-ne, peiorativ, pe la betelii.
Dezbăraṭi de anacronisme. Cine mai vorbeṣte azi de patriotism?! Reminiscenṭă comunistă. „Globalizare” este cuvântul momentului la târgul de prostii cu moṭ. Un fel de ghilotină pentru „naṭionalism”. A fi cum te vor scenariṣtii noului feng shui mondial de supravieṭuire, a fi trendy, a fi cool, înseamnă a fi atom liber într-o lume a dictatului nerusinat practicat de granzi. Prea multe molecule stabile, adică naṭiuni puternice, cu personalitate, greu de dezbinat sau de adus la consens, nu reprezintă deloc pentru dânṣii o opṭiune de digerat la masa negocierilor.
Până la urmă patriotismul este acel liant care poate asigura unei naṭiuni condiṭia de monolit. Condiṭia de „moleculă stabilă”. Între hotare săpate cu temeinicie de istorie, oameni de aceeaṣi limbă, cultură ṣi idealuri ar trebui, prin patriotism, să se unească, să se regrupeze, să tindă spre masa critică a unei identităṭi naṭionale indestructibile. Însă ei, granzii, nu au nevoie de aṣa ceva.
Cum se raportează, azi, România ṣi românii la patriotism? Dezamăgitor!
Se poate numi patriot un preṣedinte care îṣi îndeamnă medicii să-ṣi caute împlinirea în pribegie? Sau care încurajează grupuri mafiote să devalizeze, în interes personal, bugetul propriei ṭări?
Se pot numi patrioṭi acei ofiṭeri ai serviciilor secrete care, după ce au jurat credinṭă pe drapel, se pun în slujba intereselor egoiste ale altei naṭiuni fără a se înfiora de oroarea că astfel îṣi vasalizează propria ṭară?
Se pot numi patrioṭi acei procurori implacabili, instruiṭi la ṣcoala spărgătorilor de celule naṭionale, în spiritul cinic, demolator ṣi lipsit de un minim internaṭionalism al scopului care scuză mijloacele? Să distrugi, sub pretextul luptei anticorupṭie, tot ce înseamnă industrie ṣi capital românesc, punând pe tavă, golul de umplut, corporaṭiilor străine, pe care nu le atingi nici măcar cu un dosar de crimă organizată, o fi dragoste de ṭară?
Se pot numi patrioṭi acei politicieni care dau fuga să-ṣi reclame ṣi defăimeze ṭara prin forurile reci, scrobite ṣi dispreṭuitoare de la Bruxelles ori Washington?
Ṣi pentru ca lipsa de patriotism a acestei pleve, ridicată de ocultele internaṭionale la cârma societăṭii româneṣti, să nu poată fi resimṭită de popor în toată amăreala ei, MANIPULAREA a fost avansată, în regim de urgenṭă, la rang de prioritate naṭională.
Manifestaṭiile de stradă ce au urmat autodafeului de la Colectiv au ridicat multe semne de întrebare.
1. Cum de o masă de oameni îndeobṣte pasivi, inerṭiali, nereceptivi la stimuli de turmă, se mobilizează deodată atât de eficient încât în 24 de ore cucereṣte ṭara ṣi răstoarnă guvernul? S-a mai întâmplat asta, aproape identic, la prezidenṭialele din 2014. De ambele dăṭi în favoarea aceluiaṣ politician (KJ), susṭinut de generalul Coldea, ṣi în defavoarea aceluiaṣ politician (VP), căzut în dizgraṭia respectivului general;
2. Cum de niṣte FB-iṣti eterogeni, neorganizaṭi, fără experienṭă în catalizarea acṭiunilor străzii, au putut planifica o înlănṭuire atât de complexă de miṣcări de protest, nu doar în ṭară ci ṣi în străinătate, cu precizări de zile, ore ṣi oraṣe, pentru perioada 04.11 – 01.12, cu un punct culminant, de „ne luăm ṭara înapoi”, stabilit pentru 1 Decembrie (aṣa cum rezultă din Desfăṣurătorul Protestelor prezentat de senatorul Ioan Ghiṣe)?
3. Cum de, la o manifestaṭie de protest având ca principală temă „corupṭia ucide”, liderul incontestabil al mafiei politice din ultimii 10 ani, Traian Băsescu, nu a fost deloc vizat de scandările ṣi lozincile demonstranṭilor? Cum nici binomul SRI – DNA, care i-a închis dosarul Flota ṣi care îl protejează pe faṭă de rigorile justiṭiei adevărate?
4. Nedumerirea în legătură cu ocultarea lui Traian Băsescu de către manifestanṭi este accentuată ṣi de prezenṭa în piaṭă, încă din data de 5 noiembrie, a galeriilor de fotbal. Cum bine ne amintim, la protestele din 2012 membrii acestor galerii au fost printre contestatarii cei mai vehemenṭi ai fostului preṣedinte. Ce să se fi intâmplat între timp cu ei de au devenit atât de îngăduitori cu TB? Să fi primit vreun ordin cu ce să ceară ṣi ce nu? Dacă da, de la cine?
5. Ṣi tot despre galerii: cine să le fi chemat în piaṭă? Prietenii victimelor de la Colectiv? Mă îndoiesc! Oamenii ăia nu aveau nevoie de ṭopăitori printre ei, care să le altereze mesajele ṣi să le discrediteze compasiunea faṭă de cei aflaṭi în suferinṭă. Se cunoaṣte, însă, de multă vreme, la ce stimuli sunt sensibile aceste grupări.
Coincidenṭe, coincidenṭe, coincidenṭe!
Coincidenṭe? Hai să fim serioṣi! Manipulare patentată!
Un cititor, semnat @GeneraṭiaPro, mă critica zilele trecute pentru această opinie a mea privind manipularea Pieṭei Universităṭii de către profesioniṣti ai genului. Argumentul lui era următorul: „Cu totii cunoastem acesti tineri, fie ca ne sunt nepoti, frati, prieteni sau prieteni ai celor mentionati anterior. Din experienta noastra cu ei, din discutii, avem impresia ca ei sunt / pot sa fie manipulati? Eu, personal, nu am avut niciodata succes cu acestia incercand sa ii conving sa faca un lucru cu care ei nu erau de acord”.
Unele persoane, precum cititorul de mai sus, au impresia că manipularea cuiva presupune, neapărat, complicitatea acestuia cu manipulatorul. Greṣit. Poṭi fi absolut onest, de perfectă bună-credinṭă ṣi, totuṣi, să fii manipulat. Fără să-ṭi dai seama, fără să-ṭi descoperi, în principii sau în logica asumată, vreo fisură. Nu întâmplător se spune că cel mai uṣor de manipulat sunt inocenṭii. Tocmai pentru că aceṣtia refuză să se protejeze cu filtrele suspiciunii, ale bănuirii celuilalt de ceva ce ei nu sunt în stare să facă.
Un excelent exemplu de manipulare profesionistă a unor oameni de bună credinṭă ni-l furnizează evenimentele din decembrie 1989. Ultimul miting al lui Ceauṣescu, apoi canonadele cu teroriṣti, au demonstrat în practică teorii despre psihologia mulṭimilor.
De ce s-o fi închis dosarul revoluṭiei? Nu cumva tocmai pentru că diversioniṣtii de ieri sunt părinṭii diversioniṣtilor de azi? A-i condamna pe părinṭi înseamnă a-i inhiba pe fii. A-i face inapṭi să „salveze” naṭiunea atunci când aceasta stă la mâna soluṭiilor „neconvenṭionale”.
Globalizare, patriotism, manipulare. Iată trei cuvinte cheie din paleta unui vocabular ce încearcă a portretiza, succint, România anului 2015. Globalizare = pierdere de identitate, patriotism = desuetudine, manipulare = simulacru de democraṭie.
Restul e tăcere!

Contele de Saint GermainEditorialeautodafeul de la Colectiv,binomul SRI-DNA,Bruxelles,Ceausescu,cetateni europeni,dosarul Flota,Generalul Coldea,globalizare,Ioan Ghise,Klaus Johannis,nationalism,NATO,patriotism,pene de cotofana,Piata Universitatii,Victor Ponta,Washington„Suntem parteneri NATO”! „Suntem cetăṭeni europeni”! Ce ne mai place să ne fudulim cu asta. Ni s-a oferit tertipul perfect pentru a evita eticheta de „români”. Am scăpat de o povară. Mândri că nu mai suntem ce ne-a fost dat să fim, ṭanṭoṣi că putem defila la carnavalul lumii...Blog politic si polemic