Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Crăciunul şi Paştele, marile sărbători ale creştinătăţii, înseamnă, în esenţă, întoarcere pe termen scurt în sine, o tentativă de regăsire proprie pentru câteva respiraţii; ca o revenire la casa părintească unde, tot ce mai poţi spera să găseşti, sunt amintiri ascunse în imagini.

Morala acestei terapii repetată anual este că din puri am devenit impuri şi, la răstimpuri, trebuie să ne mai curăţim: prin post, prin smerenie, prin porţi deschise gândirii inocente.

Măcar o încontrare simbolică contrapusă anchilozării în idei fixe şi resentimente cu care mizeriile zilnice ale vieţii ne-au anexat şi tot e un semn că filtrele mai funcţionează.

Un astfel de exerciţiu încerc în continuare.

Mă întreb: dacă H.R. Patapievici este, totuşi, fundamental, o persoană bine intenţionată, care, cu compromisuri pe care le ştiu prea bine şi, de aceea, nu este nevoie să mi le mai reamintiţi, se străduieşte să fie mai mult în slujba tării decât a intereselor proprii sau de tabără?

Mă împing către această propunere de reanalizare două alegeri recente ale domnului Patapievici care ies, oarecum, din tiparul de aservire necondiţionată faţă de putere, în care îl claustrasem, exagerând poate, interpretându-i alte alegeri:

–         domnul Patapievici a renunţat, cu câteva luni în urmă, la editorialele sale din EVZ. Nu am aflat din gura dânsului motivul exact al acestei decizii dar, dacă acest motiv este recunoaşterea unei incompatibilităţi morale între calitatea de înalt funcţionar public şi cea de propagandist deghizat al puterii, atunci gestul trebuie salutat;

–         domnul Patapievici, în calitatea sa de preşedinte al ICR,  a avut forţa să treacă peste idiosincrazii psihice legate de personalităţi din tabăra opusă favoriţilor săi şi să invite la Tîrgul Internaţional de Carte London Book Fair – Londra – aprilie 2011 pe Mircea Dinescu şi pe Stelian Tănase. Prezenţa acestora la Londra pare a fi fost un real succes şi, deci, o bună reprezentare a României, dacă e să ne luăm după o cronică a evenimentului semnată, în Observatorul Cultural, de Anca Fronescu – Stillewagt (http://www.observatorcultural.ro/Daca-i-tirg-tirg-sa-fie…*articleID_25252-articles_details.html ).

Am vrut neapărat ca această reîntâlnire cu dumneavoastră, musafirii mei, să fie una în spirit pascal. O prelungire a calmului şi toleranţei, borne prin care am primit, câteva zile la rând, o necesară reîncărcare energetică. Nu mi-a fost uşor să găsesc exemplul de mai sus şi nici nu sunt sigur că nu l-am forţat, de dragul efectelor, spre latura sa pozitivă.

Cred însă că, în acest caz, e mai puţin important dacă m-am înşelat sau nu. Important este că am încercat încontrarea, ca exerciţiu de libertate. Înainte de a le demonstra altora, trebuie să ne demonstrăm nouă înşine.

Contele de Saint GermainEditorialeH.R. Patapievici,ICR,Mircea Dinescu,Stelian Tanase,Tîrgul Internaţional de Carte London Book FairCrăciunul şi Paştele, marile sărbători ale creştinătăţii, înseamnă, în esenţă, întoarcere pe termen scurt în sine, o tentativă de regăsire proprie pentru câteva respiraţii; ca o revenire la casa părintească unde, tot ce mai poţi spera să găseşti, sunt amintiri ascunse în imagini. Morala acestei terapii repetată anual este că...Blog politic si polemic