BREXIT – aprecieri subiective
Nu sunt deloc specialist în finanțe. Și cu atât mai puțin în geopolitică. De-asta nici nu mă aventurez să fac analize pe astfel de subiecte care, pentru a fi corect tratate, mai cer pe lângă cunoștințe aprofundate de specialitate și enorm de multe informații din culise. Informații la care cei care se bagă singuri în vorbă nu prea au acces. Iar cei care au acces la ele nu-și fac deloc o prioritate din a le dezvălui.
Așadar analize despre BREXIT nu fac, pentru că analiza înseamnă abordare științifică. Aprecieri, însă, îmi pot permite. Căci aprecierile nu angajează mai mult decât propria mea înțelegere a lucrurilor și, în plus, au farmecul lor subiectiv, ca un tablou abstract descris de tot felul de chibiți rătăciți prin preajma lui.
După căderea comunismului, după ce zidul Berlinului a început să fie cumpărat la cărămidă de colecționari excentrici, o construcție faraonică s-a autopropus spre a umbri gradual și fără vreo rivalitate de aceeași anvergură, peisajul european: Germania Reîntregită.
Semnul unei forțe ieșite din comun venea nu atât din trecutul Germaniei (criteriul „trecutului” fiind bine reprezentat și la alte două mari națiuni europene, Franța și Anglia) cât, mai ales, din prezentul ei recent, din integrarea miraculoasă a anemicei RDG într-o structură federală performantă și orgolioasă.
România, în 27 de ani de la căderea comunismului, nu a fost în stare să curețe structurile de conducere ale țării de sporii securismului, ce să mai vorbim de redresare economică. Germania, în mai puțin de un deceniu, a asimilat o întreagă populație săracă și mutilată moral, ridicând-o la nivelul de trai și de orgoliu imperialist al unui lider mondial de necontestat.
Acest succes, al reunificării propriului popor în timp record și cu rezultate excepționale, a demonstrat establishementului german nu doar forța intrinsecă a națiunii pe care o reprezintă dar și calea de urmat spre o dominare și mai largă, a întregii Europe. Această cale s-a numit crearea și consolidarea unei Uniuni Europene condusă, de facto, de Germania.
Franța și Anglia nu puteau să vadă cu ochi buni cum talgerele lor coboară iar cel al Germaniei urcă. Nu mai vorbesc de celelalte țări membre ale UE care, ușurate tot mai mult de suveranitatea cedată pe altarul Uniunii se trezeau alunecând dezesperant în jos, fără putință de redresare, spre nivelul 3 sau 4 al piramidei europene.
Transformarea Germaniei în liderul de necontestat al UE a fost marcată, până la Brexit, de evenimente bornă. Voi numi aici doar cele două mari crize ale ultimilor ani: criza grecească și criza refugiaților sirieni.
Cu toate eforturile supraomenești ale președintelui Franței Francois Holande și ale premierului britanic David Cameron de a poza în parteneri egali de decizii cruciale, cuvântul determinant în stabilirea strategiilor comune de acțiune ale UE în cele două crize l-a avut, de departe, Angela Merkel. Desigur, un cuvânt susținut și de cele mai consistente contribuții financiare. pentru că, până la urmă, în genul acesta de tratative banul face legea.
Asistăm, așadar, la efectele unei lupte surde pentru hegemonie. Germania uzează la maxim, în plan formal, de dankeschön și bitteschön, crezând că astfel ar putea face neobservate bătăile din picior la hotărâri importante, ar putea adormi vanitățile rănite. Pe de altă parte Franța și Anglia se întorc acasă de la summiturile esențiale la care ar trebui să-și demonstreze rolul de superputeri cu soluțiile impuse de Germania. Lucrul acesta încurcă la raportările interne și dăunează percepției publice. Dând, totodată, apă la moară ultrnaționaliștilor.
Cred și eu, ca și Adrian Năstase (http://www.cotidianul.ro/nastase-germania-a-castigat-razboiul-cu-marea-britanie-283569/), că BREXIT reprezintă o victorie a Germaniei în fața Marii Britanii în bătălia pentru Europa. S-ar putea ca și Franța să aibă motivele sale de momentană jubilație geostrategică în urma acestei decizii a „perfidului Albion”.
Mai cred și că cei doi poli extraeuropeni de putere, SUA și Rusia, se bucură de BREXIT. Pentru că, orice s-ar spune, o Uniune Europeană fără Marea Britanie este mai slabă. Și are în coastă un potențial rival, care, oricând, ar putea să gliseze spre o altă alianță.
Dar atunci, dacă toți cei enumerați anterior se bucură, este cineva trist? Are cineva de pierdut?
Analiștii de specialitate, agențiile de presă susțin că englezii ar avea de pierdut. Și tările mici ale UE, de asemenea, care sunt mult mai vulnerabile la instabilități de genul acesta.
Mie, ceea ce mi se pare, pentru moment, cel mai spectaculos la BREXIT este lecția unei mari națiuni. Cât de importantă este pentru o mare națiune păstrarea identității. Chiar dacă prețul de raft, imediat, pare a fi echivalentul unei gafe de proporții.
Mă și intrigă, însă, ceva la această decizie. Cum au votat tinerii și vârstnicii la ei față de cum au votat la noi. Exact pe dos.
La noi (în România), cei care vor ruperea inerției, schimbarea radicală a stării de fapt, chiar fără o perspectivă clară a ceea ce ar putea fi pus în loc, sunt tinerii.
La ei (în Marea Britanie), promotorii schimbării, propovăduitorii ieșirii cu orice preț din UE, au fost vârstnicii.
Circulă tot felul de teorii în încercarea de a explica această, aparentă, anomalie. Una dintre teorii, foarte răspândită, ar fi că britanicii care au votat „out” nu au fost informați. Nu au știut ce votează. Dar atunci cum rămâne cu celebrul lor conservatorism, frate de sânge cu inerția?
Destul însă despre incontrolabila (de către noi) actualitate politică europeană. Avem teme interne care ne umplu, atât de palpitant, fiecare zi. Să ne bucurăm de ele, vă propun.
Hexipharma, moartea lui Condrea, Black Cube, ultimele isprăvi ale binomului și, printre ele, scurte inserții cu Europenele de Fotbal și cu Wimbledon.
Adie un aer de vacanță.
Vizionări plăcute!
https://www.conteledesaintgermain.ro/brexit-aprecieri-subiective/27-06-2016EditorialeAdrian Nastase,Angela Merkel,Black Cube,BREXIT,Campionatul European de Fotbal,Dan Condrea,David Cameron,Francois Holande,Franta,Germania,Germania Reintregita,Hexipharma,Perfidul Albion,RDG,Rusia,SUA,Wimbledon Nu sunt deloc specialist în finanțe. Și cu atât mai puțin în geopolitică. De-asta nici nu mă aventurez să fac analize pe astfel de subiecte care, pentru a fi corect tratate, mai cer pe lângă cunoștințe aprofundate de specialitate și enorm de multe informații din culise. Informații la care...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
Daca Marea Britanie prin acest vot a aprins lumina? Se stie, viata o arata, ca lumina se aprinde pentru cei care vad, nu pentru orbi. Am primit un semnal si nu se stie ce va urma… In politica nu sunt intamplari. In politica mare sunt mutari bine gandite, chiar planificate, cu mult timp inainte.
Epilog la mesajul anterior: “Monstruoasa coaliţie” dă cărţile pe faţă!
http://www.flux24.ro/document-bomba-franco-german-dezvaluit-de-televiziunea-poloneza-berlinul-si-parisul-vor-crearea-unui-superstat-european-in-care-statele-membre-nu-mai-au-drepturi-presa-poloneza-spune-ca-ar-fi-vorba/
Conform unor sceptico-analişti economici, iată, începe, puţin câte puţin, să se ridice vălul de pe misterioasa construcţie la care se pare că s-a lucrat, cu multă râvnă şi în mare secret, în ultimii 27 de ani. În penumbra crepusculară aşternută deasupra bătrânului continent, începem să desluşim formele ascuţite, agresive, ale maşinăriei pitite sub faldurile înşelatoare ale steluţelor galbene, pe fond albastru. Meşterită de inginerii germani, care au beneficiat de aburii emanaţi cu dărnicie de guralivii chibiţi francezi, dar şi de muzica festivistă a fanfaronilor italieni şi de gonflatele gofre bruxelleze, această nouă construcţie europeană, semănând – helas! cu un imens gater sau cu o ghilotină? are sub ea o etichetă, ştanţată adânc la baza mecanismului: “Die Neue Mittel Europa”. Aceasta este deci “Noua Europă”! Nici vorba de “Casa comună Europeană”, nici vorbă de “O Europă cu 2 viteze”! Au fost doar perdele de fum! Adevăratul scenariu era cunoscut doar de cei iniţiaţi: fostele state comuniste au fost momite cu baliverne, verzi şi uscate şi iluzia unor finanţări avantajoase (de care doar Polonia a reuşit să profite, parţial!). Momite, atrase, păcălite, precum fluturii de lumina opaiţului, până ce au devenit neo-coloniile Euroreich-ului germano-austriac, până ce s-a definitivat acapararea băncilor, resurselor materiale, energetice şi, în general, a tuturor resurselor acestor “fete mari”. Bietele de ele, după ce au fost violate, cu grăbire şi osârdie, la finele WWII, de vajnicul ostaş sovietic eliberator, după ce au tânjit, atâta amar de vreme, după făt-frumosul occidental, deştept, bogat şi, nu-i aşa? dezinteresat, care să le ia de nevastă şi să le acopere, din cap până-n picioare, cu mult visaţii cocoşei, ei bine, cu ce s-au ales? Cu unul singur, şi acela strecurat, cum altfel? cu perversitatea specifică unor mature democraţii consolidate, chiar în cavitatea lor bucală! Cu alte cuvinte, li s-a recunoscut dreptul de a încuviinţa prin tăcere sodomia. Cum labele leului britanic nu încăpeau în cizmele germane, insularii au rupt ancora ce-i lega de bătrânul şi păcătosul ţărm, bizuindu-se pe vechiul lor tovarăş de chefuri de la Bretton Woods, good old uncle Sam, care, speră ei, să sufle în pânzele unei noi “Linii Maritime Onedin” ce va reda negoţului mondial strălucirea de odinioară! Nemţii răsuflă uşuraţi! Madam Merkel, o brechtiană “Mutter Courage” a nemiloasei austerităţi fără limite, mai pune de-o inaugurare-două (ca cea recentă, a celui mai lung tunel din Elveţia), unde s-au împreunat ritualic, la grămadă, sub privirile admirative ale lui Bahomet, fauni şi fecioare, papagali francezi şi broscoi italieni…
Noi stăm liniştiţi. Doar de aceea l-am ales preşedinte pe un conaţional al cancelăresei, ca să ne punem bine cu ea, nu?? Mâine-poimâine s-ar putea ca dumneaei să se pupe pe gură cu bădia Putin, noi ştim filmul ăsta, l-am mai văzut odată! Şi ce, n-a fost bine, când am stat capră la ruşi?!? Chiar, grea şi veche dilemă, poate doar domnul Pleşu ne-ar putea lămuri: cum o fi mai bine? Să stai capră sau în genunchi?…
O apreciere interesanta privind BREXIT de acum se afla intr-un clip BBC din 1980, daca nu l-ati urmarit se afla la :
https://www.youtube.com/watch?v=aEpSwz7ZhB8
https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1200279093330132&id=137432829614769
https://twitter.com/davidallengreen
https://twitter.com/JackofKent
In rest, no other comments…:)
Cine-a pus UE pe clanță?
Boală lungă, moarte sigură! De mult scîrțâia căruța în zona aia! Nici pe aici nu e altfel! Britanicii și-au cunoscut întotdeauna interesul. Asta înseamnă un popor demn, cu tradiții! Toată șandramaua scîrțîie! Dacă noi acceptăm să ne scuipe în cap Germania, ei bine, ei nu acceptă! Bravo lor! Ei se descurcă foarte bine și fără Europa nemțească, poate chiar mai bine, s-au descurcat mereu de-a lungul istoriei. Să nu le plângem noi de milă!
Dacă la început UE se dorea o alianță comerciala, profitabilă pentru toți, acum se dorește a fi o alinață politică, ceva de tipul Uniunii Statelor Europene sub conducerea Germaniei.
Constat fără surprindere, că de când suntem în UE, mai mult plătim decât încasăm. De ce? Ete d-aia, că suntem mai proști! Ne-am mai procopsit si cu cele zece porunci ale nulitații numite Barroso, precum și cu un guvern format din șomerii lor de lux. Ba chiar și cu un mutulică germanofon în vârf, ca bomboana pe coliva babei Merkel (din baie). Dacă nu e suficient, luați și de aici: http://www.cotidianul.ro/se-fura-ca-n-codru-283584/. Țara e-n ruină, totul a fost acaparat de ei, lumea e forțată să plece aiurea ca să supraviețuiască. Avantaj ei, c-așa e-n tenis!
Ce urmează? Nu e greu de ghicit! Dezmembrarea teritorială, transformarea țării in zone protejate (protectorate) nemțești, austriece, luxemburgheze, olandeze, uedine, bruxeline etc. Credeți că e așa de greu de găsit un nou Băsescu care să accepte fără să sughițe toate figurile lor? O-ho-ho! Cred că e deja pregătit! Hehehe! Garfield, motanu de pe acoperiș
la prima vedere Brexitul duce la recupararea suveranitatii nationale si la pastrarea identitatii nationale, argument subred daca ne gandim la consecintele pe plan economic, in primul rand pentru MB, in al doilea rand pentru UE, deja primul val al tsunamiului a dus la mari pierderi bursiere si la prabusirea cursului lirei sterline, al doilea poate insemna intrarea in recesiune si dezmembrarea MB, politica de faramitare teritoriala experimentata cu succes in fosta Yugoslavie poate face ravagii peste tot in Europa, pentru ca UE sa fie mai puternica in contextul proceselor globalizarii era nevoie de mai multa integrare si nu de exituri, dar ce te faci cu orgoliile si nostalgiile pentru trecutul imperial, si cu iresponsabilitatea unor lideri de genul lui Cameron, Farage, Johnson, dar si liderii politici continentali au meritele lor, in afara tendintei de dominatie a Germaniei pe care Merkel o promoveaza fatis, am avut o criza financiara si economica puternica cu impact social extrem de nociv, reteta austeritatii impusa de Merkel a adus si mai mari suferinte cetatenilor europeni, inclusiv celor britanici, a urmat criza zonei euro si situatia disperata a Greciei, un prost exemplu de proasta guvernanta comunitara si nationala, apoi criza imigrantilor, provocata tot de decizia lui Merkel de a deschide portile UE pentru nenorocitii fugiti din Siria(dar nu Europa a provocat conflictul sirian si nici nu a creat statul islamic), o UE debila economic si condusa de lideri de mucava, cei bruxelezi fiind marionetele lui Merkel, o birocratie comunitara aroganta, incompetenta si imbuibata, o criza majora a lidershipului politic si a managementului macroeconomic, din pacate UE este la o rascruce si are nevoie de reforme substantiale (nu stiu cine le poate initia), nu pot totusi sa nu ma gandesc la romanii rezidenti in MB, cunosc multi dintre ei, nu stiu ce-i asteapta, din nefericire Europa e plina de concetateni emigrati, fiecare descurcandu-se cum poate, multi cu eforturi supraomenesti, as vrea sa fiu mai optimist dar nu pot!! in privinta schimbarii votata de varstnici si nu de tineri, trebuie sa mentionez conte ca ea este una in rau si nu in bine, unirea te face mai puternic si la nivel national si la nivel european si la nivel global, cu cat vom fi mai divizati cu atat vom fi mai slabi, iar pentru a rezolva problemele vitale ale Europei si ale planetei ne trebuie integrare, competenta, responsabilitate si multa stiinta!!!