Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Ion Cristoiu scrie mult. Este un gazetar important. El ar vrea să fie un scriitor important. Este însă doar unul mediocru. A publicat 12 cărţi.  Îşi aminteşte cineva măcar un singur titlu? În schimb de găina lui care a născut pui vii a aflat toată lumea.

Lu Ion Cristoiu îi place mult istoria. Dar a ales să comenteze actualitatea. Prima deschide drumul spre adevăr. Cea de-a doua spre putere (dacă serveşti puterea). Pentru Ion Cristoiu prioritate este evidentă.  Adevărul  …  la facultative.

Ion Cristoiu iubeşte paradoxurile. Femeile nu i se par o investiţie potrivită pentru un astfel de sentiment. Femeile părăsesc. Paradoxurile doar înşală. A înţeles că un bărbat înşelat de un paradox e ca un copil căruia îi cad dinţii de lapte. Îi cresc alţii, mai puternici, după. Un bărbat părăsit de o femeie este însă ştirbit iremediabil. Ceva din el pleacă odată cu ea.  Devine mai mic.

Ion Cristoiu este mare. Dar în acelaşi timp este mic. Tocmai faptul că este mic l-a ajutat să ajungă mare.  Dar faptul c-a ajuns mare nu-l ajută să nu mai fie mic.

Ion Cristoiu colaborează cu regimul Traian Băsescu. Laudă acest regim, inventează pentru el eroisme şi scuze, îi pune notorietatea sa la dispoziţie. Gâfâie excitat, cu limba scoasă, pe lângă fesele rubiconde şi proaspăt duşate ale lui Boc, tânjind să culeagă de-acolo stropi de recunoştinţă. Îşi scălâmbăie cuvintele, şi aşa peltice, pentru a o restaura pe Elena Udrea. Ironizează profanator victimele gerului. Şi minte, minte, minte, cu o neruşinare dezinvoltă.

Imposibil să nu te gândeşti: dacă în România de azi a lui Băsescu, cu încă uşoare urme de democraţie şi libertate individuală, Ion Cristoiu alege să se prostitueze într-un mod atât de leşios şi fără prezervativ cu puterea, pentru un derizoriu supliment de expunere la o televiziune de doi bani, atunci în penitenciara republică socialistă a lui Ceauşescu prin ce fel de atitudini şi-o fi plătit el functia de şef la Scânteia Tineretului? Prin rezistenţă demnă la mrejele întinse de securitate? Prin dragoste de oameni? Prin dizidenţă?

Vi-l amintiţi pe Ion Cristoiu, în urmă cu 4-5 ani, alături de Octavian Paler în emisiunile lui Mihai Gâdea? Cu câtă etică indignare îl demola el pe Băsescu dimpreună cu toată gaşca portocalie a acestuia? Pe un Băsescu, nota bene, aflat abia la începutul rătăcirilor sale şi nu ca azi, la apogeul lor?

Ce s-o fi întâmplat oare între timp cu Ion Cristoiu ca să provoace o atât de radicală schimbare de macaz? Vreun bileţel roz? Vreo pisicuţă cu ghiare ascuţite iţită de prin tenebrele arhivelor nedesecretizate? Sau vreun irezistibil spirit de frondă în faţa provocării “ia de la Băsescu”?

Contele de Saint GermainEditorialeBasescu,Boc,Ceausescu,colaborator,Elena Udrea,Ion Cristoiu,Mihai Gadea,Octavian Paler,securitateIon Cristoiu scrie mult. Este un gazetar important. El ar vrea să fie un scriitor important. Este însă doar unul mediocru. A publicat 12 cărţi.  Îşi aminteşte cineva măcar un singur titlu? În schimb de găina lui care a născut pui vii a aflat toată lumea. Lu Ion Cristoiu îi...Blog politic si polemic