Turcia, o țară înjumătățită
Turcia are o populație de 80 milioane de locuitori. Dintre aceștia, aproximativ 53 de milioane s-au aflat pe listele electorale la primele alegeri prezidențiale din istoria țării, desfășurate în august 2014. Participarea la scrutin a fost de 75% (aproximativ 40 milioane) iar Recep Erdogan a fost ales președinte cu 51,5% din voturile exprimate în primul tur, adică a fost votat de 20,5 milioane de turci.
În aceste zile, pe baza acestui fragil 51,5%, Erdogan sfâșie Turcia în două: „ai lui” și „teroriștii”. Extrapolând procentele, se poate spune că, în doctrina președintelui turc 41 milioane de „turci buni” ar trebui să stârpească (și nu oricum ci în numele democrației) 39 milioane de „turci răi”.
Orice dușman extern s-ar lupta cu Turcia azi, din orice direcție ar ataca, Â ar avea în față nu temutul adversar legendar, ajuns în prezent la 80 de milioane ci doar o jumătate din acesta, șubrezită, pe deasupra, de cealaltă jumătate, ostilă sau pasivă.
America lui Obama, moleșită de prea multă bunăstare și debordând de complexe de superioritate, a crezut că poate conduce lumea doar mârâind diplomatic în stânga și-n dreapta, fără să scoată, la nevoie, ghiarele. Și fără să atace hotărât, atunci când ițele geopoliticii cereau și niscaiva jertfe americane pentru a se lăsa descurcate. Putin a exploatat imediat această prudență a adversarului care are mai mult de pierdut, făcând decalajele să lucreze în favoarea lui.
Crimea, Ukraina, Siria, ISIS și acum Turcia, reprezintă victorii strategice esențiale ale săracei Rusii în fața bogatei și arogantei Americi.
Victorii ale pib-ului mic asupra pib-ului mare, ale poporului subordonat statului asupra statului subordonat poporului.
Ca să nu mai vorbesc de catastrofala politică a Administrației Obama față de nou născuta Uniune Europeană. Pe care, în loc să o ajute să se fortifice, să se transforme într-un al doilea pilon (după SUA) de stabilitate, de democrație, de civilizație occidentală și de apărare în fața amenințărilor barbare binecunoscute, a tratat-o ca pe o amenințare economică și ca pe un potențial rival ce trebuie dominat prin dezbinare (vezi Brexit-ul).
Acum a venit nota de plată. Cu dobânzi, majorări și penalități.
Să te trezești, brusc, cu cea mai mare bază militară extrateritorială (baza de la Incirlik) sechestrată de un așa zis partener NATO (cu care, desigur, ai împărtășit secrete strategice cruciale și cu care împărțeai imensul volum de responsabilități militare din zonă), nu este dintre cele mai confortabile situații. Să ai peste 2000 de militari și peste 50 de bombe nucleare tactice B61 sub asaltul unor contingente polițienești ale lui Erdogan care, dimpreună cu tăierea curentului electric și a apei, crează contextul unei adevărate blocade de război, nu poate fi deloc liniștitor.
Poate fi concepută a schimbare a taberei de către Erdogan? O părăsire a NATO și o pactizare cu blocul anti-NATO condus de Rusia?
Dacă analizăm mentalul acestui „sultan de secol XXI” și ultimele sale mișcări politico – militare, tentația ar fi să spunem că da! Un astfel de personaj este în stare de orice.
Pe de altă parte, acest „orice” poate include, la limită, și gândul folosirii armelor nucleare. Care există pe teritoriul Turciei, chiar dacă Turcia nu este putere nucleară. Poate garanta cineva că bombele termo „“ nucleare de la Incirlik sunt în deplină siguranță în noile condiții?
De aceea, de data asta, SUA și NATO nu mai pot aștepta pasive să vadă ce-I mai trece prin cap lui Erdogan.
În plus, aici vor trebui să se implice decisiv și marile puteri europene. Căci dacă se ridică bariera turcă (fie din calea milioanele de emigranți sirieni, fie din calea amenințărilor fundamentaliste), primele victime vor fi tocmai superputerile Euroipei. Până să se simtă efectele la Washington, Germania, Franța, Marea Britanie (chiar și România, de ce nu?) vor fi fost, deja, greu lovite.
Situația de tensiune extraordinară creată de Erdogan (și accentuată pe zi ce trece ba de decretarea stării de urgență, ba de suspendarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, ba de discutarea unor noi alianțe cu Rusia și Iran, ba de intenția reintroducerii pedepsei cu moarte în Turcia) cere o rezolvare rapidă. Și tranșantă.
Există însă o prioritate zero: securizarea arsenalului și personalului NATO de la Incirlik. De-asta asistăm la atâta prudență din partea marilor cancelarii. După ce această teribilă bombă cu ceas va fi dezamorsată, apreciez că sau președintele turc va accepta condițiile impuse de NATO și UE sau va fi debarcat fără milă.
O ieșire a Turciei din NATO și alierea ei cu dușmanii alianței nord „“ atlantice sunt mișcări geo-strategice ce nu vor putea fi acceptate cu nici un chip de SUA.
Cum, de asemenea, nici situația periculoasă și incertă din acest moment din Turcia nu poate fi tolerată la nesfârșit.
Prin tot ce face, Erdogan pierde încrederea partenerilor de până mai ieri și grăbește un deznodământ care, în urmă cu o săptămână, nu părea deloc plauzibil. Cu prețul distrugerii economice a țării sale admirabile, cu oameni extraordinari, țară care a demonstrat, până la această nenorocire care  i se întâmplă împotriva voinței a jumătate din ea, că poate fi o punte perfectă între culturi, religii și civilizații diferite. Doar să fie lăsată!
https://www.conteledesaintgermain.ro/turcia-o-tara-injumatatita/21-07-2016EditorialeAmerica lui Obama,bombe termo-nucleare B61,iesirea Turciei din NATObaza NATO de la Incirlik,Recep Erdogan,Rusia lui Putin,sultan de secolul XXI Turcia are o populație de 80 milioane de locuitori. Dintre aceștia, aproximativ 53 de milioane s-au aflat pe listele electorale la primele alegeri prezidențiale din istoria țării, desfășurate în august 2014. Participarea la scrutin a fost de 75% (aproximativ 40 milioane) iar Recep Erdogan a fost ales președinte cu...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint GermainComentarii prin Facebook:
Scena reala, in urma cu cativa ani: pe Calea Victoriei, desantata parada a libertatii LGBT asistata, din gros, pe margine, de politisti; in dreptul Potitiei Capitalei, un gabor sef urla la subordonati: „cu spatele la manifestanti, ba!” Din pacate, desi procedural in ale ordinii publice, nu ajuta in lumea reala. Daca te apuci sa faci o analiza a situatiei din Turcia, pe puncte, ca la Academia de Informatii, in functie de interesele „parteneriatelor strategice”, asa cum ne-a aratat un „visitor” mai devreme, nu mai vii pe blogul asta. Te apuci sa citesti carti de politologie, strategii militare, sau te lasi, dracu’, de citit, ca oricum nu poti sa schimbi ceva.
Cine a trait zilele macabrei mascarade din decembrie’89, nu poate uita ciudata agresiune a „multimii pasnice” asupra tancurilor dictatoriale, la Timisoara si pactizarea militarilor cu „tinerii frumosi si liberi”. Ca, da, atunci au aparut prima data. Si tot atunci au deturnat sperantele unui popor spre interesele unor entitati care n-aveau nicio legatura cu suferintele si asteptarile romanilor. Imaginea televizata a loviturii de stat din Turcia va ramane cea a unui civil urcat pe tanc, scotand cu forta militarul conducator de blindat. Reteta a fost aceeasi, rezultatul diferit. Poate pentru ca Erdogan, dezamagit de occidentul insuficient de santajabil cu milioanele de refugiati si iubitor de cauza kurda, a pupat la timp papucul tarului rosu?! Ca a stiut si incurajat manifestarile de revolta, pentru a le folosi, e clar. Dupa ce Germania a recunoscut genocidul armean nu mai avea nevoie de schema „compartimentului RADU”. De la Ataturk incoace Turcia si-a bazat dezvoltarea si civilizarea pe armata. In Turcia armata (si politia si serviciile si magistratii) reprezinta corpuri cu mare putere si autonomie, respectul fiind inlocuit de multe ori de teama. Civilizarea Turciei a fost facuta de Ataturk pe model occidental, cu biciul, chiar daca cu peste un secol mai tarziu. Nici nu se putea altfel intr-o tara islamica, analfabeta si saraca dincolo de imaginatie. Si armata a fost desemnata ca garant al respectarii constitutiei. Si asta a facut. Pentru ca Erdogan a incalcat grav constitutia si s-a dovedit cel mai corupt politician el si tot neamul lui, mai mult, a pus in pericol siguranta tarii cand a facut afaceri dubioase cu ISIS si a generat conflictul cu Rusia. Poate ca nu vrea o tara fundamentalist musulmana, dar vrea sa conduca autoritar si magistratii, militarii sau intelectualii care nu s-au prosternat la picioarele lui trebuie sa dispara. Va suna cunoscut? Noi am incercat democratic, sapte milioane jumate si n-a mers, ei au incercat cu lovitura de stat si tot asa. Pentru ca n-are importanta ce vrea poporul sau care e legitimitatea unui lider, dovedit corupt si dictator. Important e folosul pe care-l obtin multinationalele si profitul din comertul cu arme si…Sa-i ia naiba pe toti! In urma cu cativa ani, in Turcia si-a facut reaparitia dorinta de islam traditional. Pentru ca, dupa ce au luptat ani de zile pentru egalitate (sa fie clar: nu exista egalitate in islam, e o contradictie in termeni!)femeile turce au obosit. Au obosit sa invete, sa munceasca si sa-si construiasca o cariera si o familie. Pe de alta parte, era foarte greu pentru mentalitatea islamica sa accepte ideea ca femeile ar putea creste procentul de somaj. Asa ca ne intoarcem la origini (oricat de injurios ar suna!). E comod cu islamul, credeti ca madam Merkel nu stie? Sunt supusi, usor de manipulat daca ai butonul potrivit, din familiile lor nu ai someri feminini, nu se prea scolesc, intelectual se opresc pe la stadiul de morula (cate genii si cate contributii stiintifice da islamul marii civilizatii) si sunt mari consumatori. Dupa ce vor fi disciplinati (pentru ca daca ti se tot spune ca toti teroristii lumii sunt islamisti sau pe-acolo si esti raspunzator de toate relele omenirii, ajungi sa crezi ca trebuie sa respiri abia dupa ce-ti da voie occidentalul datator de azil; oricum, in cativa ani, islamul va fi singura religie din Europa, clar anacronica si tinerii frumosi si liberi vegheaza, n-am grija! ). Cred ca Erdogan e un fel de Ceausescu (asa cum era el portretizat la „Europa Libera”) care a facut alegerile potrivite, la timp. Nu cred ca e democrat si asta cu patriotismul si interesele Turciei….a vazut si el cum au sfarsit aliatii occidentului atunci cand n-au mai folosit.Pe mine ma ingrijoreaza tinerii frumosi si liberi, acum si in varianta musulmana. I-am vazut in decembrie’89, in anii’90, in Ucraina, in Paris, din nou in Bucuresti aparand cauze pe care le abandonau din clipa in care erau preluate de ONG-uri tehnocrate, in 2015 mutand din loc guverne si mutiland democratia, acum i-am vazut in Turcia aparand un presedinte corupt, autocrat calcator de constitutie. Poate asta e momentul sa analizam acest grup, masa de manevra, care actioneaza peste tot si nicaieri, elitist in idiotenia sa si suficient siesi ca orice android care se respecta. Pentru ca, in Turcia, s-a vazut tot: tineri care lupta impotriva drepturilor concetatenilor lor, aparand un individ care, fara imunitate, ar fi fost o „problema de justitie”. Si iar vine de se leaga…
Remarc ideile lui Ponta despre lovitura de stat din Turcia, prima: promotorii fascismului È‹n societatea românească sunt È‹mpotriva unui lider ales, Erdogan, a doua că trebuie să fim pragmatici È‹n relațiile cu Turcia, adică să nu ne È‹mpiedicăm de principii È™i de drepturile omului, pentru că Turcia este principalul partener comercial din afara UE (aici greÈ™eÈ™te pentru că ea face parte din uniunea vamală a UE, adică comercial este integrată deplin cu UE) È™i singurul aliat NATO de nădejde din zona Mării Negre (mai are Turcia armată după lovitura de stat??). In cazul primei idei Ponta face constatarea că „žÈ‹n țara noastră ideile autorist-fasciste sunt promovate È‹n mod deschis de oameni care cred È‹n instituții de forță militarizate (fiind ei È‹nÈ™iÈ™i ofiteri sau colaboratori sub acoperire) È™i care explică zi de zi că e bun un guvern pe care nu È‹l votează oamenii È™i lideri care niciodată nu au primit legitimitate democratică prin alegeri”. Dacă È‹l conteÈ™ti pe Erdogan È™i modul È‹n care È‹È™i bate joc de drepturile omului È™i de intelectuali eÈ™ti un fel de fascist (autoritățile È™i instituțiile de forță nu au zis nimic despre Turcia). Dar după referendumul din 2012 Ponta a demonstrat că mai importante decât principiile È™i valorile democrației sunt compromisurile murdare, iar aceasta È‹l poate duce direct la puÈ™cărie, pentru că după mizeria de dosar, făcătură a DNA, È‹l aÈ™teaptă plutonul de execuție de la ICCJ. Fractura de logică este evidentă, dacă nu doreÈ™ti dictatura instituțiilor de forță militarizate (la noi armata nu face parte din ele, iar È‹n Turcia a fost un garant al laicității È™i democrației) de ce ai făcut compromisuri cu ele? De ce crezi că un lider ales cu o majoritate subțire poate È™i are dreptul să fie un dictator sau autocrat, care să-È™i bată joc de drepturile omului?? Nu poți să faci lobby pentru Erdogan (care arestează pe cine vrea È™i face liste fasciste cu cei ce trebuie epurați), indiferent ce relații ai cu el, decât dacă vrei să fii penibil!!
Dar iată că avem È™i noi o nouă promoție de generali SRI care se grabesc să ocupe câmpul tactic de pe tarlaua societății noastre mai mult sau mai puțin civile. De bună seamă că au fost bine instruiți în universitățile de profil americane, fiind colegii mai tineri ai generalilor turci care acum cam înfundă puÈ™căriile lui Erdogan Cuceritorul. Din fericire, înstelatul general Coldea, garantul securității (pardon de expresie) baÈ™iste, rămâne în post, ca fiind rezident de încredere. La noi nu-i niciun pericol, noi întoarcem È™i obrazul celălalt!
Luptăm pentru pace! Hehehe! Garfield, motanu de pe acoperiÈ™
Domnule Conte,
Nu am sa spun cu ce sunt si cu ce nu sunt de acord din ce ati spus, am sa incerc sa joc rolul avocatului diavolului tocmai ca sa fie mai interesant. Am sa incerc sa contrazic tot, sa incerc sa argumentez exact opusul.
1) Mai intai as spune ca America lui Obama, mai precis America anului 2016 nu e molesita de prea multa bunastare. Cine a ascultat discursul lui Trump aseara si-a dat seama ca o buna parte a Americii e enervata pana la extrem de lipsa de bunastare, de scaderea nivelului de trai. O buna parte din America vede prezenta militara americana ca fiind prea mare, so rolul jandarmului universal ca meritand a fi continuat numai in masura in care devine jandarm universal platit de cei pe care ii apara. I-a numit direct pe japonezi, pe sud-coreeni, pe cei din Arabia Saudita, tarile baltice si indirect pe ceilalti din Europa si pe Turcia. Cu alte cuvinte, va e frica de rusi si vreti prezenta noastra ? Platiti !
2)Daca totul se reduce la bani Crimeea, Ukraina, Siria si Turcia nu sunt victorii strategice a cui le are ci gauri negre in care dispar banii contribuabililor. Si jumatate din America, devenita mai izolationista decat ar crede multi, tipa sus si tare: Cine vrea sa se spele pe cap cu ele toate, noi avem o balanta comerciala de care trebuie sa ne preocupam, securitatea altora e un lux — chiar astea au fost cuvintele lui Trump — pe care nu ni-l mai putem permite.
3)Turcia nu a sechestrat baza militara de la Incirlik si cu atat mai putin bombele termonucleare. Ar fi o declaratie de razboi si oricine isi da seama ca nu poti sechestra o bomba nucleara. Daca nu le pot aduce in SUA le detoneaza acolo, sub nasul turcilor, de lasat nu lasa pe nimeni sa puna mana pe ele.
4)Turcia sa iasa din NATO ? Sau USA ? Ia sa vedem, Trump a declarat ca NATO asa cum este nu-si mai are sensul pentru ca SUA cheltuieste toti banii, inclusiv pentru securitatea unor tari foarte bogate. Solutia, iarasi a spus-o in cuvinte, e ca celelalte tari sa contribuie cu mai multi bani, sau retragerea SUA. Singurul aliat pe care l-a numit si cu care vrea sa intareasca relatiile e Israel. Daca e sa mute baza de la Incirlik SUA cred ca o va face in Israel. Dar nu pentru ca ar pune presiune Erdogan ci pentru ca Israelul ar plati toate cheltuielile de functionare si intretinere.
5) Turcia vrea sa iasa din NATO ? Nu cred. Turcia ocupa teritorii care nu ii apartin si interesul national, interesul lor primordial e sa-si mentina tara intreaga. Tot teritoriul kurd a fost luat de Ataturk cam pe sestache cu ocazia razboiului lor de independenta. Bucata turca din Cipru la fel cu ocazia invaziei Ciprului. Ca sa nu mai spun de conflictul niciodata stins cu armenii si grecii. Prezenta in NATO e garantia statu-quo. Iesirea din NATO e un pariu foarte riscant. Iesirea din NATO si ce, neutralitate ? Cu atatia vecini in haos sau vecini neprieteni ? Iesirea din NATO si alierea cu Rusia ? Pai aia sunt dusmanii lor naturali, SUA nu vrea o bucata din Turcia, Rusia intotdeauna a vrut sa puna mana macar pe stramtori. Ar fi nebunie curata.
6) Eu nu cred ca Erdogan e idiot, nu poate nici sa vrea distrugerea sau micsorarea Turciei si nici nu poate sa nu-si dea seama de consecintele dezastruoase ale unui conflict sau chiar o racire a relatiilor cu SUA. Nu cred nici ca Erdogan vrea intoarcerea in feudalism, la sultanat, pentru ca asta ar insemna fragilizarea tarii. Vrea o Turcie puternica, cu o armata puternica si cu o economie puternica, exact cum vroia Ataturk. Dar una care sa asculte de el. Cu alte cuvinte vrea sa fie un nou Ataturk. Pe vremea lui Ataturk ofiterii nu aveau voie sa faca politica, armata asculta de presedinte. Pe vremea lui Ataturk exista un partid unic. Sotia lui Ataturk purta basma pe cap si nimeni nu se mira. Economia era dirijata de stat si functiona in slujba statului. Cu alte cuvinte vrea sa fie un despot luminat si sa transforme Turcia intr-o China cu un Putin la conducere. SUA nu are probleme cu aranjamentul asta, daca accepta ei prietenia cu Arabia Saudita sa fie clar ca nu vor avea nimic de impartit cu un despot mai mult sau mai putin luminat. Interesul national al SUA e Incirlik si probabil vor cere Turciei sa absorbe mai mult din cheltuielile de intretinere ale bazei militare, dar asta e tot. Democratia e negociabila, ce vor ei cu adevarat e predictibilitate.
Cam asta er fi. As spune in concluzie ca situatia lui Erdogan nu e subreda deloc. Daca duce lucrurile pana la capat si isi supune armata, daca transforma Turcia intr-o China viabila economic dar cu libertati de exprimare limitate pozitia lui va deveni foarte puternica. Eu unul nu vad sfarsitul domniei lui, ci doar inceputul.
Desi apar aici unele adevaruri, statutul de ‘gica-contra’ nu ajuta, de unde si parerile celorlalti. E bine, totusi, ca nu se dau verdicte si se mentine un stil colocvial. O lectura interesanta.
De mult timp SUA È™i UE trăiesc cu iluzia ca prin apartenenta la NATO, prin asocierea la UE si la uniunea sa vamală, prin laicitatea promovată de Ataturk, prin garantarea sa de către armată, Turcia ar putea deveni un stat democratic. Numai că Turcia este un stat cu religie musulmană È™i cu moÈ™teniri sumbre din epoca otomană, un stat unde de aproape 100 de ani modernismul european se confruntă cu tradițiile otomane, iar Erdogan cu partidul său islamist si cu camarila lui se visează un fel de sultan care poate face orice doreÈ™te profitând de poziția sa strategică in cadrul NATO È™i de controlul asupra unor rute energetice È™i strâmtorilor. SUA au tratat superficial ascensiunea islamiÈ™tilor turci È‹n frunte cu Erdogan din ultimii 20 de ani, la fel È™i UE, ceea ce relevă È™i criza de lideri politici È™i de lidership la nivel european È™i global. Americanii È‹i fac acum ochi dulci lui Erdogan prin declarațiile lui Biden È™i Kerry È™i sunt penibili după ce nu se È™tie ce rol au jucat È‹n lovitura de stat, gurile rele spun ca unii din Pentagon nu sunt străini de ea, dar dezastrul creat de lovitură asupra Turciei nu este perceput la scara lui reală de statele democratice. Intoarcerea la trecut dorită de Erdogan este pur È™i simplu o idioțenie. Dacă Erdogan se gândeÈ™te să se alieze cu Rusia È™i Iranul, americanii au mijloace de ordin financiar È™i economic să-i lovească rău pe turci. Erdogan a beneficiat enorm de creÈ™terea economică È™i de dezvoltarea industriei È™i turismului din ultimii 15 ani, dar se pare că viitorul nu mai este atât de roz, mai ales dacă vrea să reÈ‹nvie epoca otomană È™i să facă un stat islamist. Din păcate un popor ce dorea prin intelectualii săi să devină o parte a Europei civilizate va rămâne probabil in Asia.
Dar daca si Turcia se ataseaza de BRICS, atunci puterea dolarilor falsi scade si mai mult. Dominatia SUA scade nu doar financiar, ci si militar si diplomatic.