Scorul acestui articol
[Total: 6 voturi. Media: 3.7]

Deosebirea fundamentală dintre ei şi noi constă în faptul că ei nu au cedat toate pârghiile de putere intelligence-ului autohton ci şi-au păstrat anumite filtre de decizie politică finală prin care să poată controla, strategic, crizele majore.

România nu are politicieni de anvergură, la vârf, cu greutatea ultimului cuvânt la dispoziţia lor. Are doar mediocri şantajabili. Aşa funcţionează algoritmul nostru de selecţie şi promovare. Minţile luminate, caracterele integre, personalităţile necontrolabile care, sunt sigur, mai există, nu se califică. Cei care deţin puterea secretelor individuale şi instrumentele de detectare a acestora, fac şi desfac totul. Mă refer, evident, la serviciile secrete.

E ştiut că, la noi, în problemele cardinale ale ţării, nu hotărăşte nici Nicuşor, nici Bolojan. Deciziile cu greutate sunt luate în altă parte şi sunt transmise imperativ către aceştia. “În altă parte” neînsemnând, neapărat, la SRI, ci, uneori, în instanţe superioare care folosesc SRI ca pârghie.

Aşa că, într-o decizie de tipul “cu Trump sau împotriva lui Trump”, să nu ne iluzionăm că butonul ar fi la liderii noştri democratic aleşi.

***

După un prim moment de uluială şi bâjbâieli, când Donald Trump a intervenit în stilul său intempestiv să dea peste cap relaţia SUA – Europa şi relaţia SUA – NATO, liderii europeni au început să se dezmeticească. Întâi Franţa, apoi Germania, apoi Marea Britanie, urmate îndeaproape de Spania şi chiar de Italia, au găsit luciditatea să se delimiteze de unele dintre extravaganţele şi bufoneriile preşedintelui american. Să-l refuze şi chiar să-l înfrunte pe teme precum conflictul din Ukraina, anexarea Groenlandei şi, bomboana pe colivă, războiul din Iran.

Cum a fost posibilă o astfel de repoziţionare temerară a Europei? Prin existenţa şi funcţionarea, la conducerea acestor mari puteri europene, a unor instrumente democratice eficiente de decizie politică.

Nu cred că Macron, Starmer, Merz, Sanchez au primit ordin de la serviciile lor secrete să-l înfrunte pe Trump, chiar să-l refuze. Informaţii da, dar nu ordine. Ei, ca lideri cu adevărat puternici, sprijiniţi de instituţiile democraţiei lor, funcţionale, au fost informaţi şi au decis.

Repet: democratic! Repet: legitim! Ceea ce la noi nu se întâmplă. Pentru că la noi democraţia, care ar trebui să stabilească ierarhiile de putere, este doar de faţadă. Nu vocea poporului este ascultată ci vocea statului paralel şi ocult şuierând din off.

Nu ştiu dacă avem vreo ieşire pe termen scurt.  Verdictele, date de chiar preşedinţii post – Ceauşescu ai României nu sunt deloc dătătoare de speranţă atunci când vorbim de capacitatea lor, ca lideri, de a însănătoşi ţara.

Iliescu: democraţie originală. Constantinescu: m-a învins sistemul. Băsescu: ăsta e un stat mafiot. Iohannis: România: stat eşuat.

Încurajator, nu?

Sloganul liberal “prin noi înşine” capătă în acest context o conotaţie fatalistă, de război pierdut: “scapă cine poate”.

Până la urmă soluţia ar consta tot în punerea accentului pe educaţie şi valori. Dar, în lumea grăbită de astăzi, cine să se mai piardă în planuri utopice, pe termen lung?

https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2026/03/Macron.pnghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2026/03/Macron-150x150.pngContele de Saint GermainEditorialedemocratii europene Trum refuzat de Europeni,Macron,Merz,Sanchez,SturmerDeosebirea fundamentală dintre ei şi noi constă în faptul că ei nu au cedat toate pârghiile de putere intelligence-ului autohton ci şi-au păstrat anumite filtre de decizie politică finală prin care să poată controla, strategic, crizele majore. România nu are politicieni de anvergură, la vârf, cu greutatea ultimului cuvânt la...Blog politic si polemic