Editoriale

Romania – republica suveranilor

  Să recunoaÈ™tem: pentru cei nărăviți să tragă pe nas putere politică, democrația s-a fumat de mult! A ajuns o babă È™leampătă È™i fără dinți, care nu doar că merită să fie înÈ™elată cu orice prilej dar i se mai expun în public È™i scofâlcelile, celulita, ca să dea tot privitorul năuc din râs în scârbă la vederea ei. (mai mult…)
continuare...

Sebastian Ghita si perdelele lui de fum

  Există multe contradicții în È™tirile pe care le primim în ultima vreme despre Sebastian Ghiță. De aceea, dacă dorim să nu ne lăsăm intoxicați, e bine să ne rezumăm la fapte È™i să prezumăm că tot ceea ce ne transmit apropiați ai lui Ghiță care l-au întâlnit recent reprezintă părți dintr-un plan de comunicare complex, menit nu atât să clarifice lucrurile cât să le dirijeze pe un anumit făgaÈ™. (mai mult…)
continuare...

Eroism pe timp de pace

  Atunci când nu se aud focuri de armă È™i când bombardiere ostile nu-ți survolează teritoriul, zici c-ar fi pace! Iar pacea nu e ca războiul, ca să parafrazez un mare È™arlatan al zilelor È™i coÈ™marurilor noastre. Dar când, într-o aÈ™a zisă pace, însuÈ™i statul îÈ™i creează propria falangă decimatoare, ca un pluton de execuție în fața căruia poate aduce discreționar orice politician sau ziarist sau om de afaceri considerat ostil, pentru a-l scoate din joc, vinovat sau nu, asta cum se mai numeÈ™te? Stat de drept? Democrație? Luptă împotriva corupției? Sau terorism politic?! (mai mult…)
continuare...

Scrisoare deschisă către Sebastian Ghiță

  Stimate domn, Se dovedește că ați fost un personaj important în oculta românească recentă. Mă exprim astfel pentru că, deși exclusivitățile cu care vă prezentați în fața noastră indică clar că ați apartine serviciilor secrete, nici reprezentanții acestora și nici dumneavoastră nu confirmați o astfel de apartenență. Ați explodat în celebritate prin inițierea unui serial de dezvăluiri cum numai în ficțiuni celebre am mai întâlnit. Mărturiile dumneavoastră au împărțit societatea românească în două. Iar războiul româno "“ român, la care asistăm în aceste zile,  li se datorează în bună măsură. Mă număr printre aceia care v-au crezut și încă vă mai cred. Sunt, cum s-ar zice, un propagandist din proprie inițiativă al susținerilor dumneavoastră despre poliția politică din România, despre trădarea țării de către tandemul Coldea "“ Kovesi, despre o putere paralelă și ilegitimă care a subjugat țara în interes egoist. Ca mine sunt mulți. Care și-au pariat cuvântul…
continuare...

Declarația lui Daniel Zorella nu este credibilă în totalitate. Președintele Iohannis a fost introdus artificial în scandalul Black Cube.

S-a adeverit că fragmentul de interogatoriu dezvăluit ieri de este autentic și provine dintr-un document mai amplu, generat de comisia rogatorie româno "“ israeliană constituită pentru cazul Black Cube. Confirmarea a venit din mai multe surse, printre care și avocata lui Daniel Dragomir, care a avut acces la dosar. A mai confirmat însă și Victor Ciutacu, acesta adăugând că documentul întreg are 14 pagini și că respectivul document circula prin redacțiile unor televiziuni și ziare încă de săptămâna trecută. (mai mult…)
continuare...

Reacții de puternici. Între curaj È™i frică!

Când spun "žputernici" nu mă refer la acei indivizi cu funcții mari care se comportă ca niÈ™te oameni mici. Este plină lumea de astfel de moluÈ™te ce primesc pe mână, la un moment dat, destinele a milioane de semeni È™i care, la prima probă de risc individual, uită de misiunea lor nobilă È™i nu se gândesc decât cum să-È™i salveze pielea. (mai mult…)
continuare...

Traian Băsescu gafează-n serie. Se apropie sfârÈ™itul?

  În sport se mai vede asta. În tenis foarte des. După o evoluție excelentă, intervine ceva care dă totul peste cap. Echilibru, răbdare, precizie, încredere, toate dispar ca prin miracol È™i în locul lor se instalează grimasele înfrângerii. Pare o fatalitate dar, în realitate, e vorba de călcarea unei linii roÈ™ii a sinelui. Efectul unei comoții, mai puternică chiar decât instinctul de conservare. (mai mult…)
continuare...

@Garfield, motanu – un Jackie Chan al luptei antibăsiste

I-am remarcat pentru prima oară prezența  în urmă cu vreo 4 ani, pe forumurile de la EVZ. Printre limacșii lenți la creier ai locului, care îmbăloșau cu laude de clasă ajutătoare funduri de editorialiști portocalii, țopăia un smintit haios, pus pe rele, hotărât să-i turbeze prin înțepături, eschive și viteză de reacție fără antidot. Le împleticea pur și simplu limbile, îi făcea să dea în bâlbâială, îi pișca neîncetat ba cu sarcasmul, ba cu logica, ba cu halebarda de străpuns tovalul a imprecației sale nemiloase. (mai mult…)
continuare...
12