Scorul acestui articol
[Total: 1 voturi. Media: 2]

C.T. Popescu este, de ani buni,  gurul presei româneşti. Cu îndreptăţire, aş spune.

Condeiul său naşte frisoane în cei care-i devin subiect, părerile sale primesc,  adesea,  greutate de sentinţă.

Televiziunile îi cer părerea despre evenimentele fierbinţi, agenţiile de presă îl citează, rapoartele ambasadelor din România sunt împănate cu fragmente din editorialele şi declaraţiile sale.

O astfel de recunoaştere obligă şi constrânge. Iar CTP simte din plin asta şi înţelege, ajutat de mintea sa cu inserţii de inteligenţă artificială, că dacă vrea să-şi păstreze statutul atunci trebuie, musai, să extirpe din raţionamentele pe care le propune, orice element de afectivitate ce i-ar putea perturba logica binară.

De-asta opiniile lui sunt atât de tranşante, de-asta sentimentele născute in cititorii săi se schimbă, uneori, de la un articol la altul.

L-am urmărit foarte atent în toate aceste zile din urmă, cu mai mult dezacord decât acord,  impunându-mi însă să nu-l comentez, chiar atunci când  nu-mi plăcea ce scrie, pentru simplul motiv că îl consider un om onest.

Astăzi insă simt nevoia să mă refer la ultima sa declaraţie, http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/CTP-Basescu-USL-Copilul-manipulare_0_735526446.html#, acordându-i în continuare atributul onestităţii, pentru că această declaraţie conţine 2 afirmaţii pe care nu le consider corecte.

Prima:

“Acesta (Traian Băsescu, n.a.) le-a comunicat susţinătorilor săi că merge la victorie în referendum, deci nu merge pe ideea câştigării la ‘masa verde’, prin neîndeplinirea cvorumului. Traian Băsescu declanşează, în clipa aceasta, lupta reală în referendum, fără neapărat această plasă de siguranţă a invalidării prin cvorum”

Am reluat discursul lui TB de aseară şi nu am găsit în el  chemările la luptă care ar întemeia afirmaţia de mai sus. Dimpotrivă, aşa cum am scris şi în articolul meu anterior de pe blog, TB a repetat de mai multe ori propoziţia “românii nu vor participa la ceva incorect”  ceea ce mie mi se pare un mesaj clar de non-combat. Iar dacă adăugăm la asta şi constant dovedita lipsă de scrupule a politicianului TB în a-şi atinge obiectivele, o simplă deducţie logică ne arată că fie CTP dă dovadă de naivitate ( exclus, dat fiind personajul) fie încearcă, prin această interpretare pe dos a realităţii, să-l impingă pe TB spre o atitudine pentru istorie.

A doua:

“După ani şi ani de zile m-am simţit mândru că sunt român.  […]

Atenţia pe care i-au acordat-o României Uniunea Europeană, înalţii responsabili europeni, faptul că are loc o reuniune a UE, a Comisiei Europene, având ca temă România, faptul că ambasadorul SUA a atras atenţia în mod repetat şi justificat în legătură cu pericolul pe care îl reprezintă nesocotirea unor hotărâri ale CCR, toate acestea m-au făcut să nu mă mai simt ultima găină din Gostat, a Europei.

Am simţit că sunt şi eu băgat în seamă, ca român, şi nu mă aşteptam la asta. Este o surpriză teribil de plăcută pentru mine. Nu mă aşteptam ca Europa şi America să ne bage în seamă atât de mult“.

Foarte straniu! Mie mi se pare exact pe dos, în condiţiile în care un succes al acestei atenţii a străinătăţii, care-l face mândru pe CTP că e român, ar face nefericiţi 70 % dintre români. Aş fi fost şi eu mândru dacă o astfel de atenţie s-ar fi manifestat la repetatele abuzuri ale lui Traian Băsescu (voi invoca doar exemplul dat de Martin Schultz: “Consiliul European, cam tăcut în 2009 când Băsescu n-a respectat majoritatea şi nu l-a numit premier pe Klaus Johhanis” deşi, câte alte abuzuri, ca acesta nu ar putea fi date drept exemplu…) şi ar fi stopat atunci, în consens cu dorinţa majorităţii românilor, prăbuşirea economică şi morală a ţării.

Nu, domnule CT Popescu, atenţia de care vorbiţi nu este acordată României (din moment ce efectele ei vor nemulţumi cea mai mare parte a populaţiei şi vor ridica periculos de sus tensiunile sociale); această atenţie este acordată propriilor interese ale respectivelor ţări, pentru care România nu inseamnă poporul său ci doar un bun candidat pentru sacrificii rituale în cazul în care zeii vor fi aspri cu Lumea şi vor pretinde jertfe (nu ar fi prima dată când ni s-ar întâmpla aşa ceva).

Contele de Saint GermainPolemiceConsiliul European,CT Popescu,Klaus Johannis,Martin SchultzC.T. Popescu este, de ani buni,  gurul presei româneşti. Cu îndreptăţire, aş spune. Condeiul său naşte frisoane în cei care-i devin subiect, părerile sale primesc,  adesea,  greutate de sentinţă. Televiziunile îi cer părerea despre evenimentele fierbinţi, agenţiile de presă îl citează, rapoartele ambasadelor din România sunt împănate cu fragmente din editorialele...Blog politic si polemic