Scorul acestui articol
[Total: 18 voturi. Media: 5]

 

Şi ne mai întrebăm de ce lucrurile merg cum merg în ţara lucrului bine făcut?!

Răspunsul îl putem afla printr-o simplă comparaţie, luând ca studiu de caz sportul. Ne ajută în acest demers Gala Sportivul anului 2022.

De reţinut:

Sportivul Anului: David Popovici (nataţie);

Sportiva Anului: Simona Radiș (canotaj);

Echipa anului – masculin sporturi individuale: barca de dublu rame (canotaj);

Echipa anului – feminin sporturi individuale: barca de dublu vâsle (canotaj);

Evenimentul anului în sport: cea mai bună organizare a unei competiţii internaţionale în România: campionatele europene înot (nataţie) juniori Otopeni

Două federaţii au fost, aşadar, super performante în anul 2022: nataţia şi canotajul. Cine le conduce? Camelia Potec (nataţie) şi Elisabeta Lipă (canotaj). Adică două personalităţi marcante ale celor două discipline care nu doar că ştiu dar au şi demonstrat ca pot.

În rest, cu foarte mici excepţii, secetă totală de rezultate şi medalii. Gimnastica, boxul, luptele (unde altădată prindeam podiumuri şi lauri) sunt la pământ. Ce să mai vorbim de fotbal unde mai nou ne temem de Kosovo şi Andorra… Cine conduce aceste federaţii? Nişte anonimi numiţi politic, cazul cel mai mediatizat fiind cel al lui Răzvan Burleanu susţinut inclusiv cu instrumentul justiţiei de Victor Ponta şi Vasile Dâncu.

Şi atunci, din această simplă trimitere la sport, nu devine evidentă explicaţia (valabilă şi pentru politic) că după cum sunt conducătorii aşa sunt şi rezultatele? Că “omul sfinţeşte locul”?

Cum să progreseze, cum să performeze “ţara lucrului bine făcut” când în fruntea ei se află un preşedinte precum Klaus Iohannis?

Despre aptitudinile sale de conducător, despre inteligenţa şi spontaneitatea lui s-a scris  devastator ori s-a făcut “satiră şi umor” cât cuprinde. Domnul Iohannis trece prin tot acest ocean de critici nepăsător. Cu zâmbetul său mecanic, deloc cuplat la vreo fibră afectivă, ne vorbeşte (când o face) psalmodic şi lemnos, parcă în numele unui personaj fictiv, gen Tândală, care o ţine din gafă în gafă.

Mă întreb tot mai des dacă cineva din anturaj chiar îl informează despre ce se spune şi ce se scrie despre el. Despre ce i se reproşează şi ce i se recomandă. Cred că nu! Pentru că nu se observă nicio încercare de ajustare.

Când şeful este mediocru, suficient, lipsit de idei ori repere, salvarea se aşteaptă de la consilieri. S-au mai văzut cazuri (unul este exact acum la vârful lumii) în care, chiar în astfel de situaţii, lucrurile pot merge bine dacă există în planul doi “umbre” eficiente, eminenţe cenuşii.

Cea mai recentă stângăcie a domnului Iohannis a fost fraza răţoită către profesori: „Cum îndrăznește cineva să pună în dificultate examenele naționale?”

Gaz peste foc! Chiar asta să fi urmărit vorbitorul? Cred că exact pe dos! Dar şi tonul şi atitudinea au demonstrat o inadecvare totală. L-o fi mustrat cineva din echipa sa după? Să fim serioşi!!!

Am fost curios să aflu cine este consilierul care ar fi trebuit să încerce şi să poată preveni această ieşire în decor a preşedintelui.

La departamentul “Comunicare publică” figurează drept consilier prezidenţial doamna Daniela Bârsan. Vă sună cunoscut numele? Mie deloc! Dacă vă întrebaţi ce are domnia sa în palmares ca să îl poată sfătui pe preşedintele ţării cum să comunice mai bine, vă dau singurele două repere relevante din CV-ul său: absolventă de Hyperion şi, până în 2015, Șef al Biroului de Presă al Partidului Național Liberal. Să recunoaştem, beton!

Nu am nimic cu doamna Bârsan. Poate că, în particular, este o persoană de nota 10. Şi poate că, şi în funcţie, încearcă să fie. Poate că dânsa face eforturi să amelioreze aptitudinile catastrofale de comunicare ale preşedintelui dar nu este ascultată. Poate că defectele elevului sunt de neîndreptat.

Oricare dintre acestea (sau toate la un loc) ar fi explicaţiile, munca doamnei Bârsan se dovedeşte, cu fiecare comunicare publică a preşedintelui, un eşec costisitor pentru noi toţi. Şi atunci onorabil şi benefic pentru imaginea domniei sale ar fi să lase altcuiva împovărătoarea funcţie.

Ar mai fi de privit şi către alţi consilieri ai preşedintelui care îl învaţă (cum îl învaţă) să (nu) dialogheze cu societatea civilă, să se răzgândească de pe o zi pe alta referitor la “rotativa guvernamentală”, sa opteze pentru un protocol de grandoman prin alegerea unui avion kitch folosit la nenumăratele sale deplasări recreative ş.a.m.d!

“Dinastia mediocrilor” înseamnă că aceştia nu ocupă doar vârful piramidei puterii. Ei sunt infiltraţi, pe sistem clientelar, şi în straturile profunde ale acesteia.

Ce e de făcut? Doar inteligenţa artificială poate răspunde la această întrebare. Şi, ea, aţi văzut cum răspunde: preia controlul şi apoi rade tot.

Cam asta ne aşteaptă! Şi, din păcate, nu văd ieşire!

https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2023/06/piramida-500x500.jpghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2023/06/piramida-150x150.jpgContele de Saint GermainEditorialeconsilieri prezidentiali,Daniela Barsan,gafe Iohannis,greva profesorilor,mediocri,piramida puterii  Şi ne mai întrebăm de ce lucrurile merg cum merg în ţara lucrului bine făcut?! Răspunsul îl putem afla printr-o simplă comparaţie, luând ca studiu de caz sportul. Ne ajută în acest demers Gala Sportivul anului 2022. De reţinut: Sportivul Anului: David Popovici (nataţie); Sportiva Anului: Simona Radiș (canotaj); Echipa anului – masculin sporturi...Blog politic si polemic