Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Ieri, pentru câteva minute, de la tribuna parlamentului, Emil Boc a fost cu adevărat Preşedintele PDL-ului, partidul cu cei mai tupeişti şi aroganţi oameni de nimic. Ce s-o fi acumulat în micuţul şi blajinul ardelean, ce-o fi rupt zăgazurile acestei placide forme fără fond, nu voi afla, probabil, niciodată. Voi rămâne însă în memorie cu un fel de parodie de discurs de înfierare, năucitoare prin agresivitate şi păcate proprii atribuite adversarilor.  Îţi trebuie tupeu, nu glumă, să indici plutonului de execuţie tocmai pe fostul prim ministru cu cele mai bune rezultate de creştere economică din istoria postdecembristă a României, în condiţiile în care tu (dacă se poate spune “tu” când de fapt eşti doar o unealtă folosită prost de altii) duci ţara de râpă cu o viteză şi cu o forţă distrugătoare ale unui aviator kamikaze dotat (iată paradoxul) cu paraşută de salvare.

Rar mi-a fost dat să văd în direct atâta ipocrizie. Dar asta poate si pentru că rar se întâmplă în viaţă ca o fantoşă să fie burduşită de păpuşarii ei nu cu paie ci cu  o imensă capacitate distructivă, cu atâta dinamită cât să distrugă zece ţări medii dar pe care să trebuiască să o prezinte poporului sedat ca având virtuţi binefăcătoare.

Nu mă voi apuca acum să produc exemple cu citate  în susţinerea celor spuse mai sus. Ar însemna să revăd marea filipică de ieri a microscopicului prim ministru, ceea ce ar fi o irosire suplimentară de timp. Curioşii, ori cei ce nu mă cred, pot verifica însă direct la sursă, fără dificultate.

Ca să aveţi totuşi o idee despre culmile pe care exponenţii portocaliilor au ridicat virtutea lor definitorie, tupeul, iată un fragment găsit chiar pe pagina electronică a unui ziar deschis  în faţa mea, pe ecran:

Premierul Emil Boc: “Nimeni nu mai împrumută bani. De unde vor Ponta şi Antonescu să-şi finanţeze pomenile electorale”?

Nu vi se pare un tupeu dus aproape de paroxism? Să te prefaci a uita că însuşi tartorul gheenei peste care ai fost numit primă – marionetă,  cu coarne şi copite, a promis în decembrie 2009, ca să fie ales (şi a fost), că a doua zi după înscăunare va acorda profesorilor majorarea de 50% a salariilor, aprobată prin lege şi neaplicată de Tăriceanu?

Somnul raţiunii naşte monştri şi delirul atotputerniciei naşte boci. Da, a avut dreptate cine a spus că nu e nimic mai periculos decât un laş căruia îi dai pe mână o mitralieră.

 

Contele de Saint GermainEditorialeAntonescu,aroganta,Boc,ipocrizie,PDL,Ponta,prim ministru microscopic,Tariceanu,tupeuIeri, pentru câteva minute, de la tribuna parlamentului, Emil Boc a fost cu adevărat Preşedintele PDL-ului, partidul cu cei mai tupeişti şi aroganţi oameni de nimic. Ce s-o fi acumulat în micuţul şi blajinul ardelean, ce-o fi rupt zăgazurile acestei placide forme fără fond, nu voi afla, probabil, niciodată....Blog politic si polemic