Acest blog a devenit o tinta
 Anumite articole deranjează mai mult decât altele. Ultimul, de exemplu, cel despre antanta anti "“ românească, a răscolit niÈ™te focare de monitorizare care au simțit nevoia să iasă din faza de securism contemplativ È™i să acționeze. Cum? Iată două exemple. Primul vine din zona primitivo "“ derbedeiască. Cineva postează pe Facebook, în chip de comentariu la articol, niÈ™te ilustrații cu mesaje de fină autocaracterizare: un papagal care spune "že timpul să sugi ", alături de o poză în care judecătorul Cristi Danileț îi înfierează pe"žpenali". Mai jos, în continuarea expunerii de argumente, distinsul meu contestatar adaugă două verdicte de inspirație autobiografică (probabil). Primul cu un caracter mai tehnic ("žpostare de că..t"), următorul mai pilduitor ("žoricât ți-ar fi de foame nu mânca că..t"). Se observă, din acest exemplu, o predilecție, a acestei categorii de exponenți care apără justiția independentă È™i statul de drept, pentru un cuvânt care a devenit a…
Statul paralel, pericolul partidului unic si civismul sorosist
 Statul paralel din România acestui deceniu a fost gândit pentru o cauză căreia, la limită, am putea să-i acceptăm È™i vagi intenții pozitive. Cum ar fi încercarea de a contrabalansa cumva forța unui partid disproporționat de puternic în raport cu celelalte partide de pe eÈ™ichierul politic național È™i, deci, de a preveni riscul apariției unei forme, evident periculoase, de totalitarism. Căci un astfel de partid mamut poate oricând, furat de beția puterii È™i de slăbiciunile liderilor săi,  să tindă a deveni "žpartidul unic". (mai mult…)
O zi nationala pe picior de razboi
 Țară veselă cu oameni triÈ™ti. Dezbinare, neîncredere, ură, gânduri negre, acum, în ajun de Sărbătoarea Națională. (mai mult…)
Romania – plantatie americana. De-asta e necesara o iesire masiva in strada
 Departamentul de Stat al SUA are impresia că se adresează vechilului său de pe plantația România. De-asta este autoritar, arogant, surd la regulile diplomației È™i indiferent la adevăr. Auzi tu, să dai ordine Parlamentului României să nu voteze niÈ™te legi necesare! Și nu oricum, ci pornind de la un set de minciuni propagandistice atât de străvezii încât, ignorându-le, te dovedeÈ™ti nu neinformat, nu indus în eroare, ci, de-a dreptul, triÈ™or de meserie. (mai mult…)
Pe mana cui, in grija cui, e tara?
 Adrian Păunescu a rostit această întrebare la începutul anilor 70. La capătul unei exasperări anulând "žprudențe È™i odăjdii", în inima unui regim dominat de frig È™i întuneric, a răbufnit: "žÎn lunga È™i ploioasa noapte, deci, prin care È™i tu țara noastră treci, În noaptea marilor fărădelegi, în noaptea secolului douăzeci, Când nu Bălcescu se născu, ci noi, când nu Viteazu se născu, ci noi, Când ne trezirăm în lumină, goi, că de durere ni se umflă nara, Aflarăm că se poate întreba, de-a lungul ori de-a latul cineva: Pe mana cui, in grija cui, e tara?"  (mai mult…)