Citate de duminică

Despre scris Scriam şi eram plin de mândrie: eram un Dumnezeu care făcea ce voia, prefăcea realitatea, o modela după cum dorea; amesteca adevărul şi minciuna indisolubil împreună, nu mai era adevăr şi minciună: era un aluat moale pe care îl frământam şi îl modelam după cum îmi dicta fantezia, fără a cere încuviinţarea nimănui – Nikos Kazantzakis Cuvântul a fost pesemne la încdeput un simbol magic, care cu trecerea timpului s-a tocit. Menirea poetului ar putea fi aceea de a-i reda cuvântului, măcar în parte, puterea dintâi, acum ascunsă. Orice vers ar avea două îndatoriri: să comunice un fapt precis şi să ne atingă fizic, precum apropierea mării – Jorge Luis Borges În ziua în care am descoperit că tot ceea ce îmi plăcea cu adevărat era să povestesc istorii, mi-am propus să fac tot ce-mi stă în putinţă spre a-mi îndeplini această dorinţă. Mi-am spus: aceasta este vocaţia…
continuare...

Completare la “Intre caduc şi peren”.

  In comentariul meu de ieri “Intre caduc şi peren” presupuneam că participarea lui Mircea Cărtărescu la festivalul literar de la New York s-a bucurat de sprijinul financiar al autorităţilor române, prin intermediul uneia dintre diversele componente  prin care statul auster ne-a învăţat că ştie să-şi răsplătească băieţii buni. (more…)
continuare...