Scorul acestui articol
[Total: 4 voturi. Media: 5]

Dacă aventura se termina cu bine, ce-ar mai fi fost la gura criticilor de azi. Ce elogii, ce ploaie de ditirambi, cât fum de tămâie.

Aşa, toţi linguşitorii de vreme bună şi-au scos la vedere spumele incendiare cu care să aţâţe furtuna. Nu vreau să-i enumăr aici, cu atât mai puţin să citez din veninul lor. Vreau să spun doar atât, ca replică la lipsa lor de educaţie şi respect: Mulţumesc, Mircea Lucescu!

Una dintre reacţiile laşe cel mai des întâlnite la înfrângere (nu neapărat în fotbal ci în viaţă, în general) este căutarea şi indicarea unui vinovat, altul decât tu însuţi. E mult mai comod aşa, nu?

Am pierdut calificarea? Lucescu e de vină! Nu sistemul, nu Burleanu, nu subfinanţarea cronică, nu lipsa de emulaţie şi valori, nu priorităţile pe care le promovează, prin noi, societatea.

Subiectul e aproape filozofic. Statuile se fac din recunoştinţă sau pentru a fi dărâmate? Oricât s-ar strădui cineva să tranşeze această dilemă, va rămâne loc suficient pentru contestări. Pentru că aşa e lumea asta: unii construiesc, alţii demolează.

Oare care dintre aceste două îndeletniciri presupune mai multă esenţă umană? Să decidă fiecare, după impulsul pe care îl resimte la citirea acestor rânduri.

https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2026/03/demolari.pnghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2026/03/demolari-150x150.pngContele de Saint GermainEditorialecalificare,infrangere,Lucescu,Romania TurciaDacă aventura se termina cu bine, ce-ar mai fi fost la gura criticilor de azi. Ce elogii, ce ploaie de ditirambi, cât fum de tămâie. Aşa, toţi linguşitorii de vreme bună şi-au scos la vedere spumele incendiare cu care să aţâţe furtuna. Nu vreau să-i enumăr aici, cu atât mai...Blog politic si polemic