Exercitiu de sambata
E weekend. Vă propun o respiraţie adâncă, pentru a vă încărca bateriile.
Ghiciti autorul.
Fereastrã
Ceva, sã intre prin fereastra albã
o pasãre fãrã de cuib sau doar
o pasãre cu aripa rãnitã mãcar.
Sau altã vietate, spre exemplu
o pasãre. Ceva rotund în orice caz
Şi dacã are aripi va şti sã-şi zugrãveascã
cântecul verde-n lemnul din pervaz.
Desigur, este liberã sã fie
orice- un strigãt sau o piatrã, sau nimic-
Totu-i sã intre prin fereastra albã
sã intre prin fereastra închisã, vreau sã zic.
Şi dacã are aripi va şti sã taie sticla.
Oricum, sã fie ceea ce numim
pasãre-diamant, pasãre-somn, pasãre-basm
crescând din pana bunilor fraţi Grimm.
Dar nu-i obligatoriu, o, nu-i obligatoriu
sã poarte-ntr-însa viaţã sau neviaţã
Şi nici sã aibã chip, ci numai un contur
al lucrurilor ce mor spre dimineaţã.
Poate sã fie plânsul sau cântecul tãu trist
sau ochii tãi lovindu-se de geam,
Totu-i sã intre prin fereastra albã,
sã intre prin fereastra închisã, cum spuneam…
Comentarii prin Facebook:
Touche(e), Monsieur le Comte! Vrand doar sa va dau un indiciu, am comis-o…(Sunt cam distrata din fire, dar atunci eram foarte grabita, intr-o scurta pauza. Ulterior mi-am dat, insa, seama ca trebuie sa caut direct la sursa, nu sa ma bazez pe amintiri. Este atat de adevarat ca graba strica treaba! Sa ma scuze domnul ca l-am confundat!). Iata, insa, ca tot raul este spre bine. Domnul Turtureanu imi place foarte mult. Si faptul ca seamana mult cu bunicul matern, care m-a crescut, ma face sa-mi fie si mai simpatic.
Weekend placut tuturor!