Reacții de puternici. Între curaj și frică!

Când spun „puternici” nu mă refer la acei indivizi cu funcții mari care se comportă ca niște oameni mici. Este plină lumea de astfel de moluște ce primesc pe mână, la un moment dat, destinele a milioane de semeni și care, la prima probă de risc individual, uită de misiunea lor nobilă și nu se gândesc decât cum să-și salveze pielea.
Citeste tot articolul

Mulțumesc, Raluca Prună! Mulțumesc, Dan Tapalagă!

  Spectacolul prostiei umane depășește uneori, prin inedit și spontaneitate, geniul marilor comici. Dacă la aceștia din urmă efectul ilariant este unul urmărit, obținut prin exploatarea talentului și a unor idei de excepție, proștii spontani provoacă râsul involuntar, prin renghiuri la care sunt supuși de propriul lor tembelism.
Citeste tot articolul

Lupta anticorupție a decedat! România stă cu mortul în casă fără să-l declare.

  Un copil născut dintr-o mamă prin corespondență și un tată defect nu are cum să iasă normal. Mama s-a folosit de o ambasadă pe post de uter iar tatăl s-a îmbătat cui înainte de împerechere, visând licurici în loc de stele verzi și suculente felații în loc de abordaj marinăresc, cu ancora harpon. Progenitura a rezultat cu anomalii, așa cum se întâmplă în astfel de situații: un monstru bicefal, botezat apoi „binom”, amestecând de-a valma binele cu răul, vigilența cu orbirea, cruzimea cu indulgența fără noimă.
Citeste tot articolul

Se pregătește, cumva, căderea în sus a Laurei Kovesi?

  „Eu știu răspunsul. Dar, cum spunea Jules Verne, să nu anticipăm”! Comisarul San Antonio   Plutește ceva în aer! Prevestitor. A reizbucnit scandalul Black Cube. O mârșavă tentativă de întinare a neprihănirii. Căci, nu-i așa?,  când spui Black Cube, spui Kovesi. Iar când spui Kovesi spui imacularea în persoană. DIICOT ne asigură că a fost găsit tătucul abominabilei tentative de pângărire a albului absolut: un fost ofițer SRI, Daniel Dragomir.
Citeste tot articolul

Mulțumim, SUA, pentru minunatul parteneriat strategic. Ne-aţi pricopsit cu o bombă cu ceas!

  Ce extaziați am fost când s-a semnat. Cam ca Ben Ardun, stăpânul lui El Zorab, când Pașa i-a oferit punga cu galbeni: – “O mie de ţechini primeşti? – “O, paşă, cât de darnic eşti! Mai mult decât în visul meu! Să-ţi răsplătească Dumnezeu, Aşa cum îmi plăteşti!”
Citeste tot articolul
Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com