Îndărătnicia de catâr a lui Nicuşor Dan şi şabloanele lui de acţiune
În ciuda înrudirii noastre profesionale (matematicieni, să zicem, şi olimpici – el cu performante mult mai înalte) nu l-am simpatizat deloc pe Nicuşor Dan după ce a intrat în politică. (mai mult…)
Kovesi gafează grav
Laura Kovesi poate fi asimilată unui Fenomen Piteşti al României băsiste. A distrus abuziv multe destine, fără scrupule, în numele unui scop nobil care şi azi se flutură ca motivaţie pentru ticăloşii: lupta anticorupţie. (mai mult…)
Cu justiţia la mezat
Mie-mi plac testele de inteligenţă. Din mai multe variante trebuie să alegi răspunsul corect. Sunt cel puţin două metode de lucru: prin eliminare sau prin deducţie. (mai mult…)
Jocul perdant al PSD-ului
Atitudine de aroganţi laşi! Aroganţi pentru că fac pe durii în negocieri având ca argument suprem “fără noi nu se poate”. Dar doar fac pe durii, doar ameninţă cu ieşirea de la guvernare, în realitate nici prin cap netrecându-le să ia calea opoziţiei. Laşi, pentru că le e frică de puscărie. Le e frică de faptul că lăsând pârghiile justiţiei şi banilor mulţi din mână se vor pomeni în cap cu toate zoaiele trecutului lor dubios, cu o mie de procese deschise şi cu multe “personalităţi”... închise. S-au reformat cum? Numindu-l preşedinte pe Grindeanu care a avut grijă să candideze fără contracandidat? Care, în vremuri tulburi pentru ţară, s-a baricadat cu Ponta în Palatul Victoria refuzând să cedeze puterea de lider neales de nimeni ci doar numit strict politic? Omul ăsta nu are pic de carismă. Cu aerul său pur tabagic, cu un rictus multifuncţional în colţul gurii menit să…
Am scăpat de-o grijă, rămân altele
Grija de care am scăpat a fost: Drulă - primarul Bucureştiului! (mai mult…)
Răul cel mai mic. A alege între USR şi AUR.
Din nou (pentru a câta oară?) suntem prinşi la mijloc între două rele care ni se propun spre alegere. USR şi AUR ne ameninţă gândirea limpede. Oferte oribile! Lideri detaşaţi în competitia haitelor malefice din România. Progresişti şi suveranişti – conform etichetelor lor de marketing. În realitate, nişte adunături de resentimentari “manipulaţi ştiinţific” dacă e să ne luăm după profilele psihosenzoriale ale liderilor şi susţinătorilor lor. Teoretic, s-ar putea guverna fără ele? Da! Practic? Extrem de greu! De ce? Pentru că useriştii, puţini la număr, sunt susţinuţi de preşedinte şi o parte importanta din servicii. Iar auriştii, mulţi la număr, deţin arma nemulţumirii populare. Atunci ce-ar mai rămâne pentru o, cât de cât, normalitate la guvernare? PSD + PNL + UDMR + minorităţi. Adică tot ăia care ne-au băgat în corzi? Cu aceeaşi echilibristică parlamentară în jurul lui 50%? Cu aceiaşi anchilozaţi incapabili de a găsi soluţii flexibile şi de…
Cinicul Putin îl îmbrobodeşte pe înfumuratul Trump
Aşa zisul “plan de pace american” pentru Ukraina este un act de capitulare mascat. (mai mult…)
Despre intoleranţă şi ură
Dacă vrem să fim mai buni decât cei pe care îi criticăm nu trebuie să mergem pe urmele lor ci trebuie să ne alegem propriul nostru drum conform valorilor pe care le preţuim. (mai mult…)
Oana Gheorghiu – de la mine o bilă albă
Mi-a plăcut Oana Gheorghiu în interviul dat lui Prelipceanu. (mai mult…)
Meciul anului: competenţă şi rezultate contra ură şi răzbunare
Alegerile pentru Primăria Bucureştiului pot fi considerate, păstrând proporţiile, evident, o formă adusă la zi a luptei dintre bine şi rău. Altfel spus: realism contra masochism. (mai mult…)