Stăteam întinşi alături, pe şezlongurile scurtei noastre vacanţe plănuită ca o evadare. Fiecare cu lecturile sale, fiecare cu tehnicile proprii de decuplare şi cuplare la altceva. Din când în când soţia mea scotea câte o exclamaţie: “ce tare”, “nu se poate”, “exact ca nouă”, “fii atent”. Urma apoi un citat cu voce tare şi toată construcţia mea de izolare dorită etanşă, tot închipuitul meu clopot de sticlă, se făcea ţăndări. (more…)
continuare...