@Garfield, motanu – un Jackie Chan al luptei antibăsiste

I-am remarcat pentru prima oară prezența  în urmă cu vreo 4 ani, pe forumurile de la EVZ. Printre limacșii lenți la creier ai locului, care îmbăloșau cu laude de clasă ajutătoare funduri de editorialiști portocalii, țopăia un smintit haios, pus pe rele, hotărât să-i turbeze prin înțepături, eschive și viteză de reacție fără antidot. Le împleticea pur și simplu limbile, îi făcea să dea în bâlbâială, îi pișca neîncetat ba cu sarcasmul, ba cu logica, ba cu halebarda de străpuns tovalul a imprecației sale nemiloase. (mai mult…)
continuare...

Despre criticii mei

Am două categorii de critici. În prima categorie, cea mai numeroasă, intră criticii de tip "ultras de stadion". Aceștia, incapabili de a-și face un scop din propria viață, se agață pentru a-și dovedi că există, că au un rost pe lume, de un purtător de scop din afara lor, de un, să-i zicem, idol: o echipă de fotbal, un politician, un partid. (mai mult…)
continuare...