Scorul acestui articol
[Total: 17 voturi. Media: 3.9]

Un creá¹£tin practicant, cum este domnul Klaus Johannis, nu ar trebui să fie indiferent la ceea ce á¹­ine de divinitate.
Petre Ṭuá¹­ea spunea: “žLibertatea omului este partea divină din el”.
Prin urmare, e de presupus că preá¹£edintele Klaus Johannis ar trebui să se îngrijească cu oarece devoá¹­iune de partea lui divină, de libertatea sa.
Plecând de-aici, de la ipoteza că domnul Johannis este bine intená¹­ionat faá¹­ă de poporul român á¹£i chiar se străduieá¹£te să devină liber, propriul stăpân á¹£i nu marioneta altora, încerc mai jos un exerciá¹­iu de citit dincolo de aparená¹­e. Cu marea limitare că, fatalmente, nefăcând parte din echipa de producá¹­ie a evenimentelor (cea care vede á¹£i scena á¹£i culisele), am acces exclusiv la aparená¹­e.
În momentul alegerii sale la Cotroceni, KJ era un captiv. Captiv al justiá¹­iei, care printr-o simplă decizie de incompatibilitate l-ar fi putut scoate din joc; captiv al unei jumătăá¹­i din SRI, aceea care, condusă de generalul Coldea, a reuá¹£it cea mai mare scamatorie electorală post-decembristă din România, răsturnând cu 20 de procente rezultatul alegerilor din primul tur (ceva fără precedent, cred, în întreaga lume democrată).
A ajuns, aá¹£adar, pe jilá¹­ul de preá¹£edinte, cu mâinile á¹£i picioarele încleiate în mâzga sistemului de prins muá¹£te construit cu diabolică á¹£tiiná¹­ă a braconajului de predecesorul său Traian Băsescu.
Ce faci într-o atare situaá¹­ie, când á¹­i se pune în faá¹­ă un meniu fix á¹£i nicidecum vasta listă “ža la carte” cuvenită, în mod normal, celui mai de seamă ales al poporului? Te supui sau comanzi ce-á¹­i place á¹­ie unei firme de catering? Cred că la început, nedescifrându-á¹£i nici el, prea bine, statutul (ori încercând să vadă până unde i se întinde lesa), KJ a lăsat să-i scape mici gesturi de libertate “žprost îná¹­eleasă”. Îmi amintesc, de exemplu, declaraá¹­ia sa referitoare la justiá¹­ie, cum că aceasta nu ar trebui să se considere o supraputere. Probabil că burzuluiala care a urmat printre cerberii din jur a fost convingătoare din moment ce, ulterior, mândrul á¹£i fermul preá¹£edinte nu a mai ieá¹£it din litera á¹£i spiritul mesajelor “žcorect politice” primite prin cască în legătură cu acest cartof fierbinte camuflat sub numele de cod “žjustiá¹­ia independentă”.
Doi preá¹£ediná¹­i, până în prezent, á¹£i-au recunoscut limitele în faá¹­a “žocultei” ce conduce România discreá¹­ionar, prin persiflarea democraá¹­iei á¹£i a interesului naá¹­ional: Emil Constantinescu, declarând moale că sistemul l-a învins á¹£i Traian Băsescu declarând tare că nu a reuá¹£it să îngenuncheze sistemul.
Klaus Johannis are, prin urmare, adversarul definit. á¹¢i impresionist á¹£i expresionist. Dacă ne străduim, plini de bunăvoiná¹­ă, să-l credităm cu năzuiná¹­a creá¹£tină á¹£i reală a libertăá¹­ii, atunci putem spune, cel mult, că tactica lui este una a paá¹£ilor mici á¹£i a á¹£ireteniei vulpeá¹£ti. Paá¹£i mici, precum numirea la SRI a lui Eduard Helvig, omul său de încredere (dacă, nu cumva, “žá¹£i tu, Brutus” …) á¹£i á¹£iretenie vulpească precum scăparea de Victor Ponta á¹£i de guvernul pesedist, folosindu-se chiar de aceia de sub tutela cărora visează să se elibereze.
Constat cu amuzată surprindere că unii ziariá¹£ti au decriptat evenimentele din jurul numirii oficiale a noului guvern Cioloá¹£ drept o triumfală instalare a lui Klaus Johannis în fruntea bucatelor. Tare mi-e teamă că astrele politicii româneá¹£ti indică, în fapt, o cu totul altă realitate: sub aparená¹­a că-i pun preá¹£edintelui la picioare jucăria dorită, un cabinet pe care acesta să-l poată numi, rumen în obraji, “žal său”, “žoculta” ia sub control á¹£i zonele cheie ale puterii, cele, puá¹­ine, care-i mai lipseau. Atunci când un peisaj trebuie populat cu necunoscuá¹­i, oare cine să fie mai bine plasat, cine să poată profita mai abitir de o uriaá¹£ă oportunitate, ca aceasta, decât serviciile secrete?
Klaus Johannis este, în continuare, captiv. Recent a mai primit două semnale puternice în acest sens, nu de alta dar nu cumva să á¹£i-o ia în cap, vrăjit de iluzia indusă de ziariá¹£tii mai sus pomeniá¹­i, că nu ar mai avea nicicui de dat socoteală.
Primul semnal este axat pe eficacitatea la care au ajuns manipulatorii ce servesc “žoculta”, de a scoate, la minut, prin intermediul Internetului, grupuri largi de protestatari în stradă. Dacă, după cele petrecute la turul II al prezidená¹­ialelor din 2014 , cineva se mai îndoia de performaná¹­ele noii arme de inducere în mase a nevoii de protest stradal, acum, după tragedia de la Colectiv, i s-a demonstrat cu vârf á¹£i îndesat cât de redutabilă este aceasta arma. Klaus Johannis a priceput á¹£i el că, întocmai cum un premier á¹£i un guvern pot fi debarcati de 20 000 de protestatari bine “žmontaá¹­i” á¹£i coordonaá¹­i, la fel á¹£i un preá¹£edinte, cât i s-ar părea lui că este de temeinic bătut în cuie, poate fi dislocat într-o singură noapte din huzurul jilá¹­ului său.
Al doilea semnal i-a fost transmis preá¹£edintelui tocmai prin intermediul dragii lui justiá¹­ii. Aceasta a hotărât, definitiv á¹£i irevocabil, că un ditamai viloiul din Sibiu a fost dobândit ilegal de către fostul primar al urbei, motiv pentru care acceptarea abuzului á¹£i returnarea bunului ar trebui grabnic asumate. Mesajul are á¹£i o componentă subliminală: niciodată nu te considera perfect la adăpost, imparate!
Klaus Johannis nu este omul care să nu priceapă din prima. De ce să fi fost nevoie să i se servească á¹£i a doua? E o întrebare care ascunde, totuá¹£i, o mică speraná¹­ă.
Mesajul lor e clar:
“žCât eá¹£ti cu noi, poá¹­i sta liniá¹£tit! Ai protecá¹­ie totală! Nutreá¹£ti planuri de luat lumea-n cap? Îndată se strică vremea. Îná¹­elegi? Verstehst du”?
-Alo, alo, mai sunteá¹­i acolo, domn’ preá¹£edinte? – întreabă á¹£i poporul, timid, prin telefonul său, fără fir, căci e sărac. Mai sunteá¹­i acolo? Vreá¹­i să sărim să vă eliberăm? Pe noi ne mai conduce cineva? Ne mai ascultă cineva? Ne mai apără cineva?
Poporul nu á¹£tie nemá¹­eá¹£te. Nici englezeá¹£te, nici ruseá¹£te. Nici măcar feisbuceá¹£te.
El á¹£tie doar româneá¹£te. De-asta nu-i răspunde nimeni!
Turmele de oi se supraveghează, mai nou, de la distaná¹­ă. Prin ultrasunete.
Nu simá¹­iá¹­i, de-o vreme, niá¹£te furnicaturi prin vârfurile degetelor?

Contele de Saint GermainEditorialea la carte,catering,Eduard Helvig,Emil Constantinescu,Generalul Coldea,Klaus Johannis,Petre Tutea,si tu Brutus,Sibiu,SRI,tragedia de la Colectiv,Victor PontaUn creá¹£tin practicant, cum este domnul Klaus Johannis, nu ar trebui să fie indiferent la ceea ce á¹­ine de divinitate. Petre Ṭuá¹­ea spunea: 'žLibertatea omului este partea divină din el'. Prin urmare, e de presupus că preá¹£edintele Klaus Johannis ar trebui să se îngrijească cu oarece devoá¹­iune de partea lui divină,...Blog politic si polemic