Scorul acestui articol
[Total: 48 voturi. Media: 4.5]

Întâi să redefinim termenii.

Am explicat într-un articol anterior de ce cred că la nivelul SRI s-au radicalizat cele două tabere care, în momentul prezidențialelor din 2014, se aliniaseră, una în spatele lui Klaus Johannis, cealaltă în spatele lui Victor Ponta: tabăra Coldea și tabăra Maior. La acest moment, octombrie 2016, înțeleg prin binom alianța dintre DNA, condusă de Laura Kovesi, și tabăra Coldea din SRI. Atât!

Cealaltă tabără din SRI, rămasă fără lider prin detașarea lui Maior la Washinghton, trecuse în expectativă după înfrângerea lui Ponta. A fost însă obligată să sune, din nou, mobilizarea, când și-a dat seama că tabăra Coldea, în complicitate cu șefa DNA, și-a propus să-i scoată din joc pe toți membrii ei marcanți, într-o tentativă extrem de agresivă de preluare nedemocratică a puterii.

Cele mai evidente indicii ale acestei epurări au fost pensionarea forțată, în două serii, a generalilor incomozi din SRI (Coldea, evident, a rămas pe post) și decapitarea într-o zi și-o noapte a DIPI, ai cărei șefi fuseseră schimbați cu doar un an in urmă, noii numiți atunci provenind tot din rândul unor foști ofițeri SRI.

Noului binom, așa cum l-am redefinit mai sus, i-au reușit fără niciun fel de piedici „salturile înainte” spre țelul propus „“ acapararea totală a puterii în stat. Doar că, spre sfârșitul marșului triumfal, s-au poticnit în două personaje extrem de redutabile în gherila politică: Traian Băsescu și Sebastian Ghiță. Din cauza cărora, lucrurile au început să meargă prost.

Nu voi relua motivele acestei afirmații. Cei interesați de subiect le cunosc prea bine. Voi spune doar că, după Black Cube, atacurile și insinuările lui Traian Băsescu, autodenunțul și dezvăluirile lui Sebastian Ghiță, doamna Laura Kovesi se află în acest moment în cel mai dificil punct al carierei sale de până acum. După ce propria ei propagandă, asmuțită să-l înfunde pe Victor Ponta, a gonflat păcatul plagierii la dimensiuni de crimă împotriva umanității, se vede acum ea însăși pătată de bănuiala acestui păcat. Să-l țină ascuns, e prea târziu. Să-l bagatelizeze, nu se mai poate. Și atunci, tot ce-i rămâne de făcut, este să încerce a se ascunde după jumătăți de adevăr și după fumul unor diversiuni care să abată atenția spre alte subiecte.

Că situația șefei DNA e critică, se vede din orice unghi ai privi-o. Un aspect, însă, a accentuat această percepție și anume interviul acordat ieri de LCK postului de radio Europa FM. Marea surpriză a acestui interviu nu a fost faptul că doamna Kovesi s-a dus, și de data asta, la un post prieten ci că a acceptat ca unul dintre ziariștii care o intervievează să fie „căpcăunul”Â  CTP.  Surpriza nu a durat  decât până când căpcăunul a deschis gura să-i adreseze prima întrebare. S-a văzut atunci că, special pentru acest interviu, își pilise dinții și își ignifugase limbile de foc.

Tot interviul a fost o farsă. De la întrebările reporterilor, convenite cu răspuns unic și fără reveniri asupra unor minciuni evidente ale invitatei (de exemplu, aceasta s-a făcut că nu înțelege diferența dintre Comisia de Experți și CNECSDTI) până la intervențiile ascultătorilor (mirosind de la o poștă a regie), am asistat la o tentativă puerilă și rușinoasă de spălare în direct a imaginii șefei DNA.

Participarea lui CTP la această înșelătorie publică m-a întristat peste măsură. Inițial am pus-o pe seama firii pătimașe a ziaristului care, susținător înfocat al DNA și al Laurei Kovesi, s-a lăsat copleșit de sindromul de fan. Deși favorita lui făcea henț după henț în careu, CTP n-a avut nici măcar o dată tăria să fluiere penalti, să o sancționeze cu o întrebare care să defrișeze drumul spre adevăr.

Spre seară, însă, mi-am schimbat explicația. Auzind acuza oribilă a lui Ghiță, cum că, pe vremuri, CTP primea de la Vântu, lună de lună, ascunși într-o carte (ca să nu plătească impozit), 5000 Euro, am înțeles că în cazul lui CTP nu e vorba de sindromul de fan ci de supunerea de înrolat. Partea SRI-stică a binomului controlându-l cu acest secret murdar (și poate și cu altele) i-a ordonat să sară în ajutorul LCK și el s-a executat fără crâcnire. Simplu ca „să trăiți”!

A trecut mai mult de o zi de la umilitoarea (pentru CTP) dezvăluire a lui Ghiță și marele stâlp al principialității, temutul inchizitor moral al corupților cu gulere albe din țărișoară, tace. Strânge din fălcile dreptunghiulare, își pune șosete albe și pălărie de cowboy și se gândește ce brașoave să ne mai toarne la emisiunea de vineri a lui Prelipceanu ca să mai dreagă busuiocul. Sărman contorsionist!

O altă murătură a binomului, scoasă la bătaie pentru a mai atenua greața momentului, este Gabriel Liiceanu. Acest mare îmbălsămat, care a vrut să  testeze pe colegii săi de la editură vinul otrăvit primit cadou de la Virgil Măgureanu (deci și mare caracter), s-a dezis, ieri, printr-un articol de jigodie cu ifose, de Traian Băsescu (http://www.contributors.ro/editorial/scara-fermecata-a-lui-traian-basescu/). Despre care, în 2014, scria:

„Timp de 10 ani cat ati fost, sunteti presedintele Romaniei, nu ati facut decat sa ne asezati pe drumul pe care noi, cei care credem care e binele in chip matur al Romaniei, trebuia sa ne asezam. Si pentru asta va multumim”.

Licheaua care mustră lichele, hoțul care strigă „hoții” a fost extras din abluțiunile și pomezile lui matinale pentru a executa un ordin de zi pe unitate:  discreditarea lui Traian Băsescu, atacatorul binomului. Sigur, o discreditare nu în ochii mei, care am văzut din prima clipă ce-i poate pielea fostului președinte, ci în ochii celor care, ca și Gabriel Liiceanu, l-au creditat, odată, cu mari merite de conducător.

***

Ca la un semn și, foarte probabil, chiar la un semn, două personaje notorii ale menajeriei naționale, CTP și Gabriel Liiceanu, de o fudulie ieșită din comun când vine vorba de dat lecții de moralitate semenilor, ies la rampă pentru a apăra interesele discutabile ale puternicilor nealeși ai zilei.

Aceste personaje nu se plasează nicicând de partea riscului. Mereu aleg siguranța. Tabăra cu avans. Luntrea mai promițătoare.

***

Coldea a înțeles că „e groasă”. Ghiță, toată viața lui, și-a înregistrat întâlnirile. Așa l-a înfundat pe Vântu, așa ar putea să o compromită și pe Kovesi. Panta negării fără acoperire e periculoasă. După ce Laura se jură pe onoarea DNA că nu a fost prietenă cu Sebi, apare o înregistrare devastatoare. Case closed. Ce să mai spui după aia? Să redefinești prietenia?

De-asta, binomul a apelat la artileria sa grea. Și CTP, și Liiceanu, bine conservați pentru vremuri grele, trebuie, acum, să-și aducă obolul. S-o albească, prin interviuri cosmetizate, pe Laura Kovesi; să-l tăvălească-n mocirlă, prin metafore scremute, pe Traian Băsescu.

Ce se speră? Provocarea pasului înapoi.

Încă e posibil. La astfel de caractere, niciodată să nu spui niciodată.

Să încremenească dosarul lui Udrea, să încremenească dosarul Ioanei Băsescu, să încremenească dosarele lui Ghiță și veți vedea cum, ca prin minune, vor încremeni și atacurile la adresa Laurei Kovesi.

Ar mai rămâne poporul și ce a înțeles el din toate astea. Nu e mare lucru dar nici neglijabil nu e!

Contele de Saint GermainEditorialebinomul SRI-DNA,Cosmin Prelipceanu,CTP,DIPI,DNA,Elena Udrea,Europa FM,Florian Coldea,Gabriel Liiceanu,George Maior,Ioana BasescuKlaus Johannis,Laura Kovesi,Sebastian Ghita,Sorin Ovidiu Vantu,Victor PontaÎntâi să redefinim termenii. Am explicat într-un articol anterior de ce cred că la nivelul SRI s-au radicalizat cele două tabere care, în momentul prezidențialelor din 2014, se aliniaseră, una în spatele lui Klaus Johannis, cealaltă în spatele lui Victor Ponta: tabăra Coldea și tabăra Maior. La acest moment, octombrie...Blog politic si polemic