Scorul acestui articol
[Total: 32 voturi. Media: 4.9]

 

Manipularea în masă a devenit, odată cu explozia internetului, o armă esențială în arsenalul instituțiilor de forță din societățile active. Rețelele de socializare È™i sondajele de opinie sunt doar două dintre mijloacele moderne perverse de implicare în “žviața cetății” a milioane de oameni care, cu doar 30 de ani în urmă, participau la statisticile sociale  exclusiv prin calitatea lor de elemente mute ale unor mulțimi pentru care vorbeau “žexponenții”. Exponenți cel mai adesea “žatent” selecționați de alții…

Ce e rău, veți spune, că s-a ajuns, de la ascultarea vocii acelor câțiva exponenți,  la ascultarea “žîn direct” a vocii a milioane de “žreprezentați” din spatele lor? Nu e mai bine aÈ™a? Mai democratic? Mai nemijlocit?

Dacă acest progres ar fi folosit cu onestitate È™i exclusiv spre binele semenilor, desigur. Doar că lucrurile în viața reală nu se prea întâmplă aÈ™a, existând mereu È™i peste tot minți (chiar instituții) diabolice, antrenate să descopere în orice nouă cucerire tehnologică È™i oportunități nocive. Pe care, apoi, să decidă a le exploata în favoarea lor, cu investiții È™i eforturi pe care doar ele È™i le pot permite, nicidecum omul de rând.

Rețelele sociale de pe Internet adună laolaltă, într-un superb  curcubeu planetar, religii, culturi, limbi care, la bază, nu vor altceva decât realizarea unor comuniuni armonioase de la distanță. Cetăteanul obiÈ™nuit are în fața sa doar un calculator È™i lumea virtuală din spatele monitorului acestuia. Interacțiunea lui directă este cu numai câteva zeci de oameni. Un mic evantai, nesemnificativ la scară socială, un simplu punct pe ecranul ca un planetariu al giganticelor instituții care monitorizează întreg înternetul. Un astru izolat care nu poate comunica cu tot cerul înstelat dar, pe care, managerul planetariului îl poate oricând accesa, la nevoie.

Acel manager, în schimb, are în baza lui de date toate micile evantaie ale micilor oameni de rând, cu preferințele acestora, cu culorile politice sau sportive, cu simpatiile, idiosincrasiile È™i sensibilitățile lor. Cu bolile È™i temerile lor, cu stimulii care i-ar putea scoate în stradă dacă ar fi nevoie. Realizați potențialul de manipulare?

Efectul de bulgăre de zăpadă prin care s-a încercat explicarea unor recente mobilizări spectaculoase ale românilor, prin intermediul Internetului, nu este convingător. Prezidențialele din 2014 (cu cele două componente “žsurprinzătoare”: ieÈ™irea masivă la vot a diasporei È™i manifestația “žspontană” de protest din marile oraÈ™e ale României la anunțul inițial al victoriei lui Victor Ponta) È™i, mai ales, “žrevoluția” Colectiv, pot fi considerate cazuri È™coală de manipulare, prin rețelele sociale de pe Internet, a unei populații altfel apatice, blazate, resemnate. Cel mai bun argument că, fără o implicare a celor două instituții de intelligence capabile a instrumenta aÈ™a ceva, astfel de demersuri, “žspontane”, nu au nicio È™ansă să scoată mii de români în stradă, îl reprezintă eÈ™ecul a cel puțin alte două tentative de mobilizare a românilor (mai ales a celor “žtineri È™i frumoÈ™i” prin vectorii acestora foarte activi în cazul Colectiv) când, în Piața Universității, abia de s-au strâns 100 de naivi ca să protesteze, de pildă, pe tema infectiilor intraspitaliceÈ™ti.

Și manipularea prin sondaje de opinie a luat un mare avânt în România odată cu dobândirea de către serviciile noastre secrete a unor noi abilități în domeniul exploatării vestitelor È™i costisitoarelor lor baze de date. Nu e vorbă că È™i înainte se manipula prin sondaje dar, parcă, niciodată ca acum.

Să privim un singur exemplu, recent: încrederea românilor în justiție.

De luni, dacă nu de ani de zile, ni se spune de către toate institutele de sondare a opiniei publice din țară că încrederea românilor în justiție, mai ales după “žglorioasele” performanțe ale DNA în lupta sa împotriva corupției, este aproape superlativă. 70 ““ 75% favorabilitate reprezintă un interval parcă dictat de undeva de sus, din moment ce toți sociologii noÈ™tri faimoÈ™i de la exit-polluri, È™i de dreapta si de stânga, È™i din PSD È™i din PNL, È™i dânci È™i pieleni nu îndăznesc să iasă din el decât, rareori, pe la marginea sa superioară.

Pe de o parte televiziunile de È™tiri ne prezintă în serie cazuri scandaloase de abuzuri È™i inechități produse de justiția din România, pe de altă parte sondajele ne-o glorifică pe Laura Kovesi care, pornind de la procentele entuziasmante, se justifică È™i se glorifica la rândul ei, modest, pe sine, cu ocazia fiecărei apariții publice.

Pe de o parte ministrul justiției este gata să uÈ™ureze bugetul de stat cu amenzi de 800 milioane euro anual către UE, pentru condițiile de exterminare din închisorile româneÈ™ti, decât să salveze aceÈ™ti bani printr-o amnistie rațional È™i umanitar gândită, pe de altă parte Marius Pieleanu È™i Vasile Dâncu se jură pe probitatea È™i competența lor profesională că DNA, DIICOT, ICCJ (toate în frunte cu inegalabila Kovesi), pulverizează orice recorduri în materie de simpatie È™i încredere populară.

Ca să vină, cu trei zile în urmă, Eurobarometrul Comisiei Europene È™i să încerce a ne prosti în față că toți sociologii noÈ™tri dragi È™i credibili È™i cetățeni de bine È™i independenți È™i obiectivi È™i ascultători la indicații de interes național, ne-au mințit. În comunicat se spune:

“žDatele Eurobarometrului Comisiei Europene arata ca 35 % dintre romani au in prezent incredere in justitie si sistemul judiciar, cu 13 procente mai putin fata de anul 2015, scaderea fiind cea mai mare inregistrata de o institutie europeana intr-un timp atat de scurt“.

E ca la Radio Erevan: da, încrederea în justiția din România se exprimă printr-un procent care se termină cu 5, dar nu începe cu 7 ci cu 3. Și nu e în creÈ™tere, ci în scădere”!

Perplexitatea lui Pieleanu la citirea textului afiÈ™at în studioul în care se afla ar merita reluată în buclă, ca exemplu de derută stupido – comică.

Reacția lui simboliza dezorientarea unui întreg sistem mincinos, care crezuse că nu va fi prins niciodată cu mâța în sac È™i se vedea acum demascat exact de cei care altă dată îi cântaseră în strună.

“žAcest sondaj este mincinos! Cine l-a făcut? Cine este Eurobarometru? Trebuia organizată o licitație pe SEAP. Nu am văzut o astfel de licitație. Altfel am fi participat È™i noi È™i am fi câÈ™tigat-o cu prețul cel mai mic. Mie să-mi spuneți cine a făcut acest sondaj mincinos. Căci tot o firmă românească l-a făcut. Este o mistificare È™i o manipulare”.

Cu greu au reuÈ™it să-l calmeze pe domnul Pieleanu cei din platou. Și nu prin argumente ci prin trecerea la alt subiect.

În zilele următoare s-a petrecut un miracol: nimeni nu a mai contestat concluziie Eurobarometrului Comisiei Europene. Nici domnul Pieleanu, nici doamna ministru Prună. Tot ca la ordin, ca atunci când increderea în justiție nu trebuia să coboare sub 70%.

Cine înțelege, înțelege.

Cine nu, s-a rătăcit pe-aici în misiune.

Contele de Saint GermainEditorialeDIICOT,DNA,Eurobarometrul Comisiei Europene,ICCJ,Internet,Laura Kovesi,manipulare,Marius Pieleanu,Raluca Pruna,retele de socializare,revolutia Colectiv,SEAP,sondaj de opinie,Vasile Dancu  Manipularea în masă a devenit, odată cu explozia internetului, o armă esențială în arsenalul instituțiilor de forță din societățile active. Rețelele de socializare È™i sondajele de opinie sunt doar două dintre mijloacele moderne perverse de implicare în 'žviața cetății' a milioane de oameni care, cu doar 30 de ani...Blog politic si polemic