Scorul acestui articol
[Total: 15 voturi. Media: 5]

Cum a provocat el separarea apelor şi căderea măştilor de camuflaj.

Nu vă era dor de “zeiţa” Kovesi, de “cuviosul” Portocală, de “sfioasa” Anji Şerban ori de “blajinul” Marian Ceauşescu?

Nu v-aţi întrebat cu ce balauri s-or mai fi luptat ei în ultima vreme ca să ne scape pe noi de corupţi?

Nu aţi tânjit după evoluţiile în manejul circului haştagist a eroilor pur-sânge ai dreptăţii binomiale care s-au dovedit a fi armăsarii Onea şi Ţuluş? Ori după dulăii de pază ai hergheliei precum Cristian Dide şi Oana Lovin?

N-aţi fost roşi de curiozitatea de a afla panseurile mustind de inteligenţă şi de frumuseţe morală ale unor cariatide ale justiţiei din România precum Augustin Lazăr, Monica Macovei şi, cu dispensă, Traian Băsescu?

Nu pot să cred că toţi aceştia, şi alţii la fel de spectaculoşi ca ei pe barticadele dreptăţii, nu v-au lipsit.

Ei bine, iată-vă răsplătiţi graţie documentarului Recorder. Acest “filmuleţ” de două ore, ţinut la dospit luni (dacă nu ani) în aşteptarea momentului prielnic, a fost detonat exact când ostilitatea socială la adresa magistraţilor cu pensii nesimţite dădea în clocot. Bine ales momentul pentru declanşarea unei revoluţii în justiţie, doar că prost, extrem de prost, exploatat. Lamentabil.

De ce? Pentru că un regizor de modă veche, îmbătrânit în rele şi crezâd în aceeaşi Mărie cu altă pălărie, a greşit distribuţia. Pe acelaşi scenariu din 2017, când a fost contestată Ordonanţa 13, nu s-a gândit ca acum, după 9 ani, să facă un casting pentru înlocuirea protagoniştilor de atunci cu figuri noi, mai proaspete, mai potrivite acestui moment. I-a păstrat pe aceiaşi gealaţi din versiunea 2017, mai jigăriţi, mai compromişi, mai înnegriţi pe faţă şi pe suflete de funinginea rugurilor pe care le-au alimentat.

Cu o hămeseală de dulăi alungaţi de la măcelărie s-au năpustit să-şi arate utilitatea de eşuaţi cu un amestec înduioşător de disperare şi nesimţire.

Toţi cei pe care i-am pomenit mai sus s-au izmenit, în diverse moduri, în noua montare a casei de filme din pădure. Unii au semnat o listă de susţinători ai mărturisitorilor şi a acuzelor din documentar. Alţii au ieşit, echipaţi cu vuvuzele şi palme galbene de carton să bată mingea pe “maidan”. O doamnă judecător alintată cu titlul de “eroină” de cei din figuraţie, a vrut să “spargă” conferinţa de presă a conducerii Curţii de Apel Bucureşti cu o filipică neanunţată, gândită să devasteze. Iar cei din urmă amintiţi, cariatidele, plini de găinaţii ticăloşiilor pe care le-au făcut, prin justiţie, de-a lungul carierelor lor, s-au grăbit să emită vocalize cacofonice de tot hazul la televiziunile sistemului.

Şi, apropo de televiziunile sistemului, parcă niciodată nu i-am văzut pe propagandiştii de la Digi 24 şi B1 TV atât de transparenţi şi generoşi cu drahma lor haştagistă. L-au scos din sarcofag până şi pe mumificatul CTP pentru a demonstra că timpul trece dar năravurile ba. El care, în vechi secvenţe de cascadorii râsului, o întreba cu inima în gât pe Kovesi dacă nu se teme că va fi asasinată, de data asta a mărturisit că frica lui cea mai mare din prezent este să nu vină opoziţia la putere. Să nu care – cumva perfidul PSD să bată palma, verde – de data asta, cu AUR şi să-i scoată pe tuşă pe providenţialii userişti.

Dacă aveau puţină minte, toţi aceşti “adormiţi” si camuflati ai sistemului mobilizaţi în regim de catastrofă să se activeze şi să pună umărul  la “salvarea justiţie”, ar fi trebuit să stea în umbră nu să arate că sunt tot ei, şulfele răpciugite de altădată care ne-au pricopsit cu binomul SRI – DNA, cu protocoalele şi cu cătuşiada televizată.

O cititoare avidă de adevăr mă soma zilele trecute, pe Facebook, să dau măcar un exemplu de abuz al binomului Coldea – Kovesi, de viaţă a unui nevinovat distrusă de aceşti patriarhi ai dreptăţii. Iată un exemplu, din enorm de multele găsibile pe Internet doar la un clic distanţă (dacă chiar vrei să afli adevărul): doamna Maria Cociorvan din Rădăuţi. Vă mai amintiţi de dânsa?

Reproduc din presa vremii (DIGI 24, ca să nu avem vorbe):

“O femeie de 82 de ani, care a fost adusă la DNA Bucureşti cu duba jandarmilor, a fost audiată timp de două ore, apoi a fost lăsată să plece acasă, numai că a mărturisit că nu are niciun ban la ea pentru a se putea întoarce la Suceava…”.

La scurt timp după această impresionanta captură a DNA s-a aflat şi deznodamantul:

“Bătrâna de 82 de ani săltată de mascaţi şi dusă la DNA Bucureşti pentru o mită de 10 ouă a murit de infarct. Ea fost achitată după moarte”.

Binefăcători cu acte în regulă. Pe ei vor useriştii să-i aducă înapoi?

Dacă documentarul Recorder nu ar fi fost urmat de ecourile amintite în care atâţia nemernici, bine – cunoscuţi pentru relele făcute, au fost puşi să bage capul în poză ca să dea greutate loviturii, l-am fi putut crede un act bine intenţionat. Aşa însă rolul său potenţial benefic (pentru că abuzurile semnalate sunt în bună parte reale) a fost acoperit şi anihilat de devoalarea sforarilor din spatele său.

 

https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2025/12/Maria-Cociorvan.pnghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2025/12/Maria-Cociorvan-150x150.pngContele de Saint GermainEditorialecontrolul asupra justitiei,Documentar recorder,justitia capturata,Maria CociorvanCum a provocat el separarea apelor şi căderea măştilor de camuflaj. Nu vă era dor de “zeiţa” Kovesi, de “cuviosul” Portocală, de “sfioasa” Anji Şerban ori de “blajinul” Marian Ceauşescu? Nu v-aţi întrebat cu ce balauri s-or mai fi luptat ei în ultima vreme ca să ne scape pe noi de...Blog politic si polemic