Contele de Saint Germain

Într-o societate gălăgioasă în care toţi sunt preocupaţi să răcnească, nu să asculte, ne-am pomenit deodată cu un personaj care parcă suferă când vorbeşte. E încruntat, priveşte în jos, face pauze lungi şi gesticulează de parcă şi-ar tortura cuvintele să se lase rostite. Lumea îl acuză pe Nicuşor Dan că e pasiv, că nu dă direcţii, că nu se poziţionează, că nu pune umărul. Mie mi se pare că în ultimele răspunsuri date presei zilele acestea a transmis, în stilul său sibilinic, nişte semnale care merită subliniate. Decupez trei afirmaţii: „Eu îmi doresc un guvern prooccidental şi o majoritate prooccidentală care să susţină un guvern prooccidental; "Vreau în continuare să exclud alegeri anticipate"; (Despre un eventual guvern PSD – AUR): “În orice caz, nu este o direcţie în care eu vreau să mergem”. Afirmaţia 1. E de acoperire. Ca şi desemnarea lui Siegfrid Mureşan pentru funcţia de prim – ministru.…