(Aceasta este o scrisoare care face parte dintr-un serial. Pentru a parcurge în ordinea cuvenită episoadele, trebuie să începeţi prin a citi postarea: “În dialog cu diaspora”) De când l-a reînscăunat pe Traian Băsescu la Cotroceni, diaspora românească  se crede tot mai îndreptăţită să dea lecţii de viaţă celor de-acasă. Ea cunoaşte mai bine decât noi situaţia din ţară şi şi-a făcut un obicei din a utiliza forumurile deschise în media naţională  pentru a-i urechea cu ciocoiască superioritate pe neghiobii care nu au emigrat încă şi care, din frustarea generată de incapacitatea lor de dezrădăcinare, s-au pornit ca nişte bezmetici, sub îndemnurile manipulatoare ale nostalgicilor comunişti, să-l atace pe preşedinte. În timpul ăsta, efectele noului mandat  Băsescu încununat cu perpetuarea portocaliilor la toate comenzile şi gurile de oxigen ale ţării, ne copleşesc şi ne sufocă. De la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, România nu a fost în pericol mai…
continuare...