Scorul acestui articol
[Total: 41 voturi. Media: 4.4]

Pe noi, cei mai umblați prin școli înalte ori prin țări civilizate, ne-au nemulțumit de multe ori rezultatele alegerilor generale și parlamentare din țara noastră. Nu am fost foarte încântați de modul în care, cel mai ades, funcționau preferințele românului statistic atunci când venea vorba să-și desemneze și să ne desemneze reprezentanții pentru exercitarea puterii în stat.
Căci românul statistic, cel răspunzător de majoritățile electorale, este, obiectiv și nepeiorativ vorbind, mai puțin instruit decât noi, mai puțin informat și mai puțin perspicace în a descifra încrengături alambicate, scenarii complexe, subtexte meschine și pericole ascunse ale unor gesturi politice aparent generoase.
„De ce să mă conducă pe mine prostimea? Pentru că e mai numeroasă? Știe ea mai bine decât mine ce virtuți și cât pericol înglobează un om ca Ion Iliescu? E capabilă ea să cântărească mai bine decât mine între regalism și republică? Între dreapta și stânga? Între justiția adevărată și poliția politică?”
În toate țările din lume, inclusiv în cele pe care le luăm drept model de emancipare și ideal de prosperitate, numărul celor cu studii superioare este net inferior numărului celor cu studii medii, elementare sau fără niciun fel de studii. Elitele (din punct de vedere al instruirii, dar nu numai) reprezintă întotdeauna minorități în raport cu celelalte categorii sociale. Prin urmare, conform principiilor democratice, nu ele decid. Ele influențează, dacă și cât pot, dar, la sfârșit, se supun deciziei majoritare.
Astfel au ales să se lase conduse, pentru binele lor, și Anglia și Germania și Franța și SUA. Dintre toate formele de guvernare experimentate de popoare de-a lungul istoriei, au ales că cea mai bună pentru ele este democrația, adică supremația poporului.
România, mimetic, a ales și ea, după evadarea din comunism, calea democrației. Cum, însă, ne-au demonstrat 25 de ani de zbateri în căutarea echilibrului social, democrația românească a fost percepută adeseori de conducătorii țării ca un corp străin, care i-a încurcat exact atunci când le era lumea mai dragă. Mineriadele, furarea prezidențialelor din 2009, deturnarea referendumului din 2012, manipularea prezidențialelor din 2014 sunt doar câteva exemple de disprețuire totală a democrației de către preaputernicii zilei, nimeni alții decât emanații de primă sau a doua generație ai totalitarismului ceaușist.
Vâna securistică a pepinierei de cadre ce a alimentat fără întrerupere prim-planul politicii din România de după 1989 nu a putut fi extirpată. Ba, mai mult, ea a fost ranforsată prin impunerea ca președinte al României, pentru 10 ani negri, a androidului Traian Băsescu, cea mai perversă formă de ținere în viață a diavolului totalitar.
Una dintre performanțele catastrofale pentru țară ale acestui instrument diabolic botezat din greșeală creștinește, ca și cum ar fi fost om, a fost conceperea de către el, cu sprijinul intelligence-ului autohton, la adăpostul ideii de democrație, a unui surogat letal pentru aceasta: democrația prin minorități.
Tema de casă a fost: „cum să fentăm prostimea”?! Altfel spus, „cum să facem ca, indiferent ce vrea ea, majoritatea ignară, „mahalaua ineptă”, să iasă ce vrem noi, minoritatea inteligentă, casta orientată”?!
La început, diavolul și-a folosit înșelătoarea armă secretă pentru a se salva pe sine: parlamentul (majoritatea populară) l-a suspendat. A intervenit „minoritatea inteligentă” care, printr-o propagandă deșănțată, susținută instituțional, licuricesc și prin cele 11 porunci ale lui Barroso, a desființat voința majoritară. Case closed. A urmat referendumul pentru validarea suspendării. Altă majoritate populară strivitoare. Ghinion. Minoritatea inteligentă a inventat o „erată constituțională” de un cinism și un abuz fără pereche, încă nepedepsite, și poporul a fost din nou trimis, „democratic”, la plimbare.
A fost odată!
Acum e altfel? O fi altfel?
Ba bine că nu, proștilor majoritari. E, chiar, mai rău!
Întâi, minoritatea inteligentă a vrut să vă lase fără partid, arestându-i acestuia pe bandă rulantă liderii, cu nimic mai vinovați decât neatinșii lideri borfași ai partidului opus. A funcționat doar până la un punct. Dezagregarea totală a partidului majoritar era împiedicată de coagularea celor rămași în jurul tovarășului lor, încă prim-ministru. A urmat asaltul la acest ultim bastion: Victor Ponta. Minoritatea binomială i-a fabricat un proces penal de toată moftangeala. Președintele țării a plusat complice, apăsând pe trăgaciul demisiei. Stupoare, cremenea n-a scăpărat. Atunci s-a recurs la o altă minoritate inteligentă: strada. Intelectualii tineri, impresionați de tragedia de la Colectiv. Mobilizare intelligence pe Internet, 40 000 de naivi la proteste, „jos Piedone”, apoi, usurel, „jos Ponta”(vedeți ce frumos alunecă sloganurile pe șleaurile dinainte pregătite?) și Ponta și-a dat demisia în 24 de ore. Iar majoritatea democratică și-a luat-o frumos după ceafă, că doar nu se poate pune ea cu minoritara intelighenție reformatoare. Și inventivă. Si smechera. Si fara scrupule patriotice. Care, încurajată de triumful atât de ușor dobândit, a lansat degrabă pe câmpul de luptă un nou slogan pentru împrospătarea sângelui național izbavitor: „să se retragă pensionarilor dreptul de vot”.
Văd acum pe Net (unde altundeva?) convocarea în regim de urgența pentru mâine, 1 Decembrie, a unui miting gigantic, cu peste un milion de români în stradă.
Ca să ce? Surpriză! Miza mitingului nu este anunțată de agitatori. Ieșiți și-o să vedeți! Unii spun „comemorare”. Alții spun „protest”. Important e să iasă cât mai mulți. După aia e treaba profesioniștilor, spre ce să-i îndrepte: ce să ceară (în numele lor) și ce să obțină (în numele sforarilor)!
Iar în timpul ăsta majoritarii sunt reduși la tăcere. Ar vrea și ei să manifesteze, să-și spună ofurile, în general altele decât cele ale frumoșilor tineri minoritari. Cum să se organizeze, însă? Cine să-i mobilizeze?
Televiziunile nu pot. Ar fi acuzate de incitare. Amendate și amenințate cu închiderea. Partidele nu au curaj. Ar trebui să obțină autorizații de la primărie, să plătească taxe, să-și asume responsabilitatea în caz de incidente. Complicat, într-o lume atât de tulbure și manipulată.
Și atunci prostimea majoritară ramane în casă, înghițind în sec și privind demoralizată la televizor cum deștepții care conduc fraudulos, în numele ei, au găsit subterfugiul perfect pentru a-i face în ciudă, pentru a convoca mitinguri peste mitinguri, chipurile spontane, fără niciun fel de autorizație, fără niciun fel de răspundere, fără niciun fel de organizatori oficiali, fără niciun fel de identitate.
Nu-i tare?
Dacă mâine, la grandiosul miting, se vor sparge vitrine, se vor devasta mașini parcate neinspirat în calea demonstranților inflamați, neasumați de nimeni, pe numele cui vor fi întocmite procesele verbale de contravenție? Și cine vor fi cei interziși, data viitoare, de la sarbatoarea democrației?
Cred că suntem un caz unic în Uniunea Europeană: singura țară democratică pe care o conduc, în momentele importante, niște minorități investite cu puteri oculte: 9 judecători ai Curții Constituționale (care deturnează un referendum printr-o erată a trădării naționale), câțiva procurori de la DNA (care inventează dosare penale rizibile ca să schimbe prim „“ miniștri incomozi), un serviciu secret intern (care și-a perfecționat tehnicile electronice de scoatere a mii de oameni în stradă prin manipulare, pentru atingerea unor obiective politice în care nu ar avea dreptul să se implice etc.).
Majoritatea democratică, redusă la tăcere, deocamdată, de noua găselniță a inteligenților șmecheri care conduc țara prin minorități aservite, mocnește. Faptul că i s-a închis orice supapă prin care să-și manifeste și ea frustrările, a transformat-o într-o oală sub presiune.
Autorități iresponsabile: nu vă așteptați ca poporul român indignat să vă prevină prin SMS când și cum va răbufni. Exploziile se manifestă prin suflu brut, nu prin apeluri înșelătoare și manipulări subtile pe Facebook.
Nu vă credeți atotputernice. Și, mai ales, nu vă credeți eterne!

Contele de Saint GermainEditorialeBarosso,Colectiv,Curtea Constitutionala,democratie,democratie prin minoritati,DNA,Facebook,intelligence,Ion Iliescu,mahalaua inepta,majoritatea ignara,mineriade,Piedone,politie politica,PSD,SMS,Victor PontaPe noi, cei mai umblați prin școli înalte ori prin țări civilizate, ne-au nemulțumit de multe ori rezultatele alegerilor generale și parlamentare din țara noastră. Nu am fost foarte încântați de modul în care, cel mai ades, funcționau preferințele românului statistic atunci când venea vorba să-și desemneze și să...Blog politic si polemic