Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Am auzit la televizor opinii cum că Traian Băsescu, în perfidia lui, ar fi aruncat-o în luptă pe Elena Udrea  expre ca s-o omoare politic ca și cum ea s-ar fi sinucis. Să mai șteargă astfel o urmă, guralivă și răzbunătoare ca și el, la o adică, pentru tot mai apropiatul soroc al confruntării lui cu Procurorul Å¢ară.

Nu cred deloc în această teorie deși, în ultima vreme, terifiat de implacabilul tic – tac care-l distruge psihic, devenit el însuși cutia de rezonanță a unui ceas cu bombă, TB face tot felul de gesturi atinse de „cuc”: distribuie hârtii misterioase pe la CE, o susține pe Elena Udrea la președinția PDL, comunică pe Facebook cu relicvele poporului portocaliu.

Părerea mea este că omul s-a copt bine de tot pentru psihiatru. Ce nu-și putea el stăpâni nervii înainte, pe vremurile bune, acum nu și-i mai poate nici măcar ruga frumos să nu-l expună patologic. Au observat asta și susținătorii lui internaționali (de fapt susținătorii intereselor lor, care nu dau doi bani pe domnia sa dar care se prefac a-l prețui la trei bani), cerându-i cât mai multă muțenie și viață discretă de palat, altfel spus tratament ambulatoriu.

TB poartă cu el, genetic, parvenitismul  celor cu complexul clasei de jos altoit cu un soi de harpagonism în veșnică alertă. A demonstrat asta când, fiind pe mare, fenta legea și bunele obiceiuri pentru a se îmbogăți din bișniță, apoi, mai recent, când nu a conceput și incă nu concepe scaunul de demnitar fără parandărăt. Să adune, să adune, să adune! Iată marea sa comandă lăuntrică.

Acum vede cum îi scapă puterea printre degete și, panicat, simte nevoia, la fiecare 5 minute, să verifice ce i-a mai rămas, să numere, să facă inventarul.

De-asta a mobilizat-o pe Elena Udrea: să afle, pe pielea ei, câți fideli din PDL mai are în pușculiță. Câți sinucigași mai sunt gata să-l urmeze în apropiata sa stingere politică anunțată.

Precum faraonilor li se puneau în sarcofag și în camera tombală obiectele cele mai dragi lor, ca să-i însoțească în eternitate, tot așa TB dorește să nu plece singur. Nu se mulțumește insă cu pachetul de țigări, sticla de whisky, bilețelul lui Tăriceanu, colecția de rapoarte ale SRI despre felația lui Geoană și amantlâcurile lui Baconski, ori o poză cu vizita lui Philip Gordon la garaj.  El vrea alături, în drumul său spre neant, fideli jertfindu-i-se în lacrimi, pulsația agoniei lor și mai apoi reconfortantul miros de putrefacție umană. Și mai vrea cu tot dinadinsul ca acest alai funebru să fie condus de cea născută din coasta sa portuară,  de Galateea lui politică, de singura sa fiică spirituală care l-a revendicat ca sursă.

Să nu-l mai bănuim azi pe TB de sofisticate strategii politice, de intrigi subtile pe termen lung.  Asta a fost odată, când avea susținere, timp și luciditate. Acum nu  mai are decât instinct, reacții primare și o limbă de clopot în craniu, măturând totul în calea ei și bătându-i asurzitor în tâmple: tic – tac, tic – tac, tic – tac!

Contele de Saint GermainEditorialeBaconski,Basescu,Elena Udrea,Facebook,Galateea,Geoana,PDL,Philip Gordon,Procurorul Tara,Tariceanu,tic-tac,tratament ambulatoriuAm auzit la televizor opinii cum că Traian Băsescu, în perfidia lui, ar fi aruncat-o în luptă pe Elena Udrea  expre ca s-o omoare politic ca și cum ea s-ar fi sinucis. Să mai șteargă astfel o urmă, guralivă și răzbunătoare ca și el, la o adică, pentru tot...Blog politic si polemic