Emblemele statului paralel

  Emblema este o esență de identitate. Un simbol care ascunde o lume. O formă sublimată de autodefinire ori, dimpotrivă, de definire din afară, printr-o masivă percepție colectivă. E suficient să vezi "žsecera È™i ciocanul" ori "žzvastica", ori "žcapul de mort deasupra a două săbii încruciÈ™ate" ca să se declanÈ™eze imediat în mintea ta vaste secvențe de istorie.  Acestea sunt niÈ™te embleme împlinite, care È™i-au atins menirea. (mai mult…)
continuare...

Trustul DIGI si clientii sai ideologici

  Am aÈ™teptat cu o bucurie calmă (e drept, cam sceptică) finala de ieri a Simonei Halep, de la Cincinatti. Venise neaÈ™teptat, ca un premiu din capacul unei sticle de băutură răcoritoare într-o toridă seară de duminică. Bucuria mi s-a preschimbat instantaneu în furie când am văzut pe cine a ales DIGI SPORT 1 să comenteze meciul: pe Cristian Tudor Popescu. (mai mult…)
continuare...

@Garfield, motanu – un Jackie Chan al luptei antibăsiste

I-am remarcat pentru prima oară prezența  în urmă cu vreo 4 ani, pe forumurile de la EVZ. Printre limacșii lenți la creier ai locului, care îmbăloșau cu laude de clasă ajutătoare funduri de editorialiști portocalii, țopăia un smintit haios, pus pe rele, hotărât să-i turbeze prin înțepături, eschive și viteză de reacție fără antidot. Le împleticea pur și simplu limbile, îi făcea să dea în bâlbâială, îi pișca neîncetat ba cu sarcasmul, ba cu logica, ba cu halebarda de străpuns tovalul a imprecației sale nemiloase. (mai mult…)
continuare...

Andrei Pleșu – polarități subiective

Genul acesta de antiteză în oglindă ales de domnul Pleșu pentru ultimul său editorial din Dilema Veche, ca să spargă monotonia,  produce efect doar la contraste mari. Când e folosit unde totul e interșanjabil, ca aici, dă impresia de făcătură. Și în loc să nască umor grotesc naște suspiciuni la buna credință. (mai mult…)
continuare...

Să nu ne jignim egalii de altă părere

Nu sunt triumfalist, nu m-am bucurat indecent, nici măcar nu am mustăcit ironic spre a face în ciudă unora cu care m-am duelat, ca Don Quijote, într-o luptă inegală. Deși, în sinea mea, mi-am dorit foarte mult ca ticăloșii încolonați în spatele lui Traian Băsescu să-și primească dimpreună cu tartorul lor binemeritata baie de zmoală. (mai mult…)
continuare...