Andrei Pleșu – polarități subiective

Genul acesta de antiteză în oglindă ales de domnul Pleșu pentru ultimul său editorial din Dilema Veche, ca să spargă monotonia,  produce efect doar la contraste mari. Când e folosit unde totul e interșanjabil, ca aici, dă impresia de făcătură. Și în loc să nască umor grotesc naște suspiciuni la buna credință. (mai mult…)
continuare...

Cartarescu adoptă modelul Basescu

Domnul Cărtărescu nu are dubii. Cel puțin in privința tendințelor actuale din România. Se consideră aparținând unei elite clarvăzătoare și ne transcrie mesajele globului său de cristal. Fără să-și dea seama că, prin distorsiunea lor uriașă, aceste mesaje demonstrează oricărei minți lucide că nu cu un glob de cristal operează autorul ci cu oglinzi curbe, prost argintate.   (mai mult…)
continuare...

Florin Iaru – sindrom de pubertate prelungită

Florin Iaru face parte, ca și Valentin Stan, din specia agitaților zgubilitici ( - zgubilitic: dus cu sorcova, cf. dicționar de limbaj colocvial). Nu pot să-i privesc  ieșirile intempestive de la televizor fără o crispare în abdomen, fără sentimentul de disconfort pe care ți-l dă imaginea unor degete, trepidând de parkinson, ce se chinuie să vâre ața în ac. (mai mult…)
continuare...

Adevărurile lui Cărtărescu

(Acest comentariu a fost postat la editorialul din EVZ al lui Mircea Cartarescu intitulat "Turbulente si derapaje", editorial ce poate fi citit accesand linkul )   Calitățile de scriitor și slăbiciunile de om fac din Mircea Cărtărescu o persoană care poate fi citită mai corect după metafore decât după declarații. Editorialul de azi e un bun exemplu în acest sens. Ne prezintă niște adevăruri din subconștientul autorului care demonstrează că nu avem de-a face cu un naiv amăgit ci cu un amăgitor de naivi. (mai mult…)
continuare...