Cand minciunile sunt atat de mari si evidente ca blocheaza circulatia

  Gabaritul unei miniciuni depinde de forța ei de penetrare È™i de forța ei de distrugere. Cele două forțe nu sunt echivalente. Prima înseamnă la câți oameni ajunge miniciuna, cea de a doua cât de grave sunt consecințele ei. Se poate una fără cealaltă, cum se pot È™i ambele, la pachet. Forța de penetrare a unei minciuni depinde, semnificativ, de notorietatea mincinosului. Când ne minte Laura Kovesi că nu a plagiat în teza de doctorat È™i că nu s-a întâlnit niciodată cu politicieni în timpul ei liber, într-un cadru neformal, È™i apoi vin confirmări oficiale, de la CNATDCU că a plagiat 5% È™i de la Parchetul General că a fost în sufrageria lui Oprea să mănânce È™i ea, mititica, un fursec de ziua lui Onțanu, bubuie toată presa È™i află tot românul. Penetrare până în rărunchi, gabarit depăÈ™it pe toate direcțiile, la toate cântarele. Cum de asemenea, când ne minte…
continuare...

Vai, Johannis, ce slugă jalnică ai ajuns!

  "PreÈ™edintele Klaus Iohannis afirmă - după ce Călin Popescu Tăriceanu, i-a cerut să îi demită pe Laura Codruta Kovesi È™i Florin Coldea dacă afirmațiile lui Traian Băsescu privind "un stat mafiot" sunt adevărate - că "în România, statul de drept este funcțional, iar declarațiile unor persoane puse sub învinuire sau trimise în judecată care pun sub semnul întrebării ori contestă acest lucru sunt lipsite de credibilitate"".   Nici măcar o verificare de fațadă nu ai dispus. "În România statul de drept este funcțional!". Lașitate supremă la ditamai voinicul germanic. (mai mult…)
continuare...

Autoapărarea: un drept uitat, un act de demnitate pe cale de dispariție

M-am săturat de laÈ™itatea "žîndreptățita", de revărsarea publică "žscuzabilă" a osânzei sub formă de siluete umane, purtând pe piept însemne ale unor respectabile demnități. M-am saturat de tremurul gelatinos, în microfoane de înaltă fidelitate, al vocilor sugrumate de târÈ™ală, de paloarea închipuiților noÈ™tri politicieni rămaÈ™i fără pic de sânge în instalație de îndată ce îÈ™i aud numele citat la DNA. (mai mult…)
continuare...

Oaspeți pe blog: Augustin Buzura: PUNCT

Doamna doctor Roșca (@cris) ne-a îmbogățit, o vreme, blogul, cu textele domniei sale documentate, profunde și încărcate de un fior patriotic pe care depărtarea de țară îl înfrumusețează cu o aură dramatică. După aceea, poate supărată pe modul în care unii dintre noi i-am interpretat și răstălmăcit mesajele, ne-a părăsit. Azi, spre marea mea bucurie, @cris revine cu un comentariu, de fapt cu o trimitere la un text tulburător. Vi-l împărtășesc cu bucurie. Să fie acesta articolul cu care blogul nostru întâmpină 1 Decembrie 2015"“ Ziua Națională a României! (mai mult…)
continuare...

Sub sintagma „žJustiția independentă din România” se ascunde un cinic experiment de aservire

Devine tot mai clar pe zi ce trece, din declarații, din fapte, din anomalii, că România a devenit o rezervație de cobai. Cu avantajul, pentru experimentatori, că este locuită de o populație È™i nu de un popor. O adunătură de oameni ce È™i-au pierdut identitatea, mândria națională, virtutea solidarității, preluând din recea îndobitocire comunistă cultul delațiunii È™i plăcerea morții caprei vecinului. (mai mult…)
continuare...

Å¢ara cu doi politicieni și o televiziune de știri

Un politician adevărat este acela care știe să preia mesajele primordiale ale societății în care trăiește. Pentru care, apoi, să se bată viguros, cu inteligență, cu tenacitate, asumându-și riscuri, dacă e cazul chiar până la a se lăsa martirizat (Martin Luther King, Nelson Mandela). El trebuie să fie perceput drept erou, personaj mesianic, demn de a i se încredința cecul în alb al votului pozitiv (cel încărcat de speranță și nu de resentimente) al cetățeanului statistic. (mai mult…)
continuare...

În fine, un politician redutabil la orizont

Când domnul Călin Popescu Tăriceanu s-a despărțit de PNL, migrând cu o mână de liberali nu foarte reprezentativi spre grupul lui Victor Ponta aflat la putere, l-am criticat vehement. Credeam, la vremea aceea, în Crin Antonescu È™i în determinarea lui de a-mi reprezenta interesele până la capăt. M-am înÈ™elat! Nu a fost prima oară, dar am un avantaj: recunosc. Acord necondiționat prioritate realității, atunci când aceasta îmi contrazice, cu argumente imbatabile, poziționările de moment. (mai mult…)
continuare...

Războiul forțelor negre sau părțile bune ale fatalității

În momentul în care dezlănțuirea unor forte negre te copleșește, punându-te în condiția castelului de nisip când vine valul, nu-ți rămâne decât să încerci a folosi fărâmele de luciditate la care mai ai acces, pentru a căuta părțile bune ale fatalității È™i a încerca să mai tragi mici foloase de pe urma lor. (mai mult…)
continuare...

Felicitări, Tăriceanu!

Patru zile am căutat bezmetic prin presa rezervată titanilor preamăririi "justiției independente" din România, presa aceea, finanțată prin mecenatul generosului SRI dispus oricând să dea lecții naționale de morală È™i gândire liberă (fie pe axa B1 "“ EVZ "“ România Liberă, fie pe axa MediaPro, fie pe axa acoperiților cu dublu È™tat de plată), fără să găsesc vreo reacție a necruțătorului Cristian Tudor Popescu la cazul Rarinca. (mai mult…)
continuare...

Măreția luptelor inegale

Motto: Suntem un popor pașnic. Am pierdut mai multe avioane militare în exerciții decât în luptă. Valeriu Butulescu Românii nu au avut niciodată vocația sacrificiului prin luptă. Prin resemnare, adeseori! Prin spirit de turmă, la ceremonii! Nu însă È™i prin dezvelirea vitejească a pieptului individual, în fața glonțului atotputernic, nici prin intrarea în ring la trântă cu balaurul cu 7 capete. Sărim la bătaie din bâzdâc, fără eÈ™afodaj lăuntric, fie dacă ne simțim mai puternici decât adversarul, fie dacă nu mai avem de-ales. În rest, contemplativi până la transă. Plecăciuni pentru destin, bezele fatalității. (mai mult…)
continuare...
12